România se află în faţa celei mai importante oportunităţi de dezvoltare, în contextul disponibilizării Instrumentelor Structurale şi al integrării crescânde într-o economie tot mai globalizată. Viitorul României este acela al unei economii dinamice, competitive şi inovative, funcţionând în structurile economice, sociale şi politice ale Uniunii Europene şi ale economiei globale.

Oraşul Ocna Sibiului trebuie să fie pregătit să valorifice avantajele potenţiale asociate acestor schimbări. Există provocări importante în adaptarea sistemelor economice, sociale şi instituţionale, pentru a maximiza beneficiile acestor procese şi a gestiona schimbările şi impactul inevitabil asupra populaţiei. Prin urmare, toate aspectele societăţii trebuie orientate către o creştere economică sustenabilă.

 

Viziunea noastră este ca în 2013, oraşul Ocna Sibiului să fie un centru turistic important, recunoscut pe plan naţional şi internaţional. Prin utilizarea raţională a resurselor, Ocna Sibiului va deveni un obiectiv turistic cunoscut pentru efectele curative ale  lacurilor sărate, diversitatea şi calitatea serviciilor oferite,  infrastructură edilitară şi sociala modernă.

 

Aflata la distante mici fata de centrele urbane din jur- Sibiu (17 km), Cisnadie (31 km), Copsa Mica (33 km), Medias (45 km) - precum si în apropierea trecatorii transcarpatice Turnu Rosu de pe Valea Oltului (35 km) si a vaii Târnavei Mari (33 km), Ocna Sibiului, statiune balneoclimaterica permanenta, este cautata - mai cu seama în sezonul de vara - de turisti veniti sa se bucure de soarele, aerul si apele sarate de aici. Statiunea ofera posibilitati pentru baie, plaja, tratament balnear.

 Comunele cu care se învecinează oraşul Ocna Sibiului sunt: în nord Loamneş, în nord-est Slimnic, în vest Luduş şi Apold, la sud Sălişte şi Şura Mică iar la est Şura Mare. Pe o mică porţiune în partea de sud-est este Municipiul Sibiu.

 

 

      Suprafaţa totală a orasului Ocna Sibiului este de 8521 ha, din care suprafaţa agricolă este de 6389 ha, ce reprezintă 75% din suprafaţa totală .

În interiorul ei s-au produs procese de carstificare datorită apelor care au dizolvat sarea, determinând un relief haotic.

În nord dolina este tăiată de valea râului Visa, orientată sud-est, care izvorăşte din apropierea localităţii şi se varsă în Târnava Mare la Copşa Mică.

Valea este asimetrică având versantul stâng (N) abrupt, cu aspect de cuşetă iar cel drept (S) mult mai domol, unde sunt amplasate construcţii.

În zona Ocna Sibiului pot fi observate şi alte aspecte de microrelief, alunecări de teren vechi şi noi, solifluxiuni, ravene, torenţi precum şi agroterase antropice amenajate pe versanţii dealurilor din care unele, după părerea specialiştilor, ar data de pe vremea dacilor.

Un loc important în stratigrafia şi tectonica zonei îl are sarea care încadrează localitatea în zona cutelor diapire a Transilvaniei.

Sarea este de vârstă tortoniană depusă cu circa 30 milioane de ani în urmă, deasupra tufului de Dej. Depozitele de sare s-au format atunci când au existat concomitent toate condiţiile: de ariditate – care a asigurat evaporarea şi concentrarea sării din ape – mişcările de ridicare şi coborâre a scoarţei terestre prin care se realizau legături intermitente între lagune şi mare. Starea de subsidienţă a fundului lagunelor a permis acumularea sării în pachete groase. Sarea, după depunere, a fost acoperită de roci sedimentare mai noi: argile, nisipuri, pietrişuri. Astfel s-a format masivul de sare de la Ocna Sibiului de care sunt legate genetic lacurile sărate. Are o formă ovală, orientată N-S, cu lungimea de 1.300 m, lăţimea de 600 m şi grosimea de cca. 600 m.

 

 

Salinitatea dată de clorura de sodiu (Na Cl) creşte de la suprafaţă, unde exista un aport de apă dulce de ploaie şi din scurgere superficială, spre adâncime, unde devine maximă la contactul cu masivul de sare (320 g/l).

Stratificaţia termică a apei (heliotermia) se produce în lacurile care au la suprafaţă un strat de apă mai puţin sărat. Temperatura apei creşte până la 1,5-2,5 m, unde apa are o concentraţie mare în săruri (200-300 g/l), orizontul cu temperatură maximă (30-35° C) acumulând căldura solară datorită diferenţei de salinitate faţă de stratul superior. Sub acest strat temperatura scade spre adâncime, devenind constantă. Amestecul apei prin balneaţie duce la dispariţia fenomenului de heliotermie.

 

 

 

 

Originea localităţii Ocna Sibiului se pierde în negura timpului. Zăcămintele de sare şi cadrul natural au facilitat apariţia aşezărilor umane chiar din timpurile preistorice. Mărturie stau topoarele de piatră găsite pe raza localităţii ce datează din paleoliticul mijlociu (cca. 100.000 - 40.000 Î.Hr.).

      Începând cu a doua jumătate a secolului XIX-lea s-au întreprins acţiuni pentru organizarea staţiuni. S-au făcut analize chimice ale apei, s-au construit pavilioane pentru odihnă. În 1846 a avut loc deschiderea oficială a băilor reci iar în 1859 a celor calde.

În anul 1906 a început construirea Pavilionului Central şi a Stabilimentului pentru băi calde care au fost finalizate în anul 1909.

Industria a apărut în anul 1926 prin înfiinţarea Fabricii de Cuţite, dezvoltată în continuare.

Din 1927 Ministerul Sănătăţii a stabilit la Ocna Sibiului un sanatoriu cu caracter sezonier (mai – septembrie). Din anul 1948 sanatoriul are caracter permanent.

În anul 1968 staţiunea a fost declarată oraş în cadrul judeţului Sibiu. Până în anul 1989 staţiunea dispunea de un complex balnear cu o capacitate de circa 500 locuri de cazare în sistem organizat şi particular. Numărul vizitatorilor , atât în regim de tratament cât şi de agrement, a fost de circa 400.000 persoane în sezonul estival. Între 1989 şi 2000, datorită schimbărilor care au avut loc în România, funcţiunea turistico-balneară a localităţii a cunoscut un declin accentuat. Începând cu anul 2000 au început o serie de investiţii private prin care s-au reabilitat şi modernizat vechile clădiri balneare şi turistice şi de asemenea s-au construit noi facilităţi de cazare şi agrement astfel încât în prezent localitatea tinde să redevină un important centru turistic şi de tratament.

 

Sarea a fost exploatată în teritoriu cu trei mii de ani înaintea erei noastre iar masivul de sare din zona Ocna Sibiului, se apreciază a se întinde pe o suprafaţă de 78 hectare şi o adâncime medie de 600 m. Suprafaţa sării depăşeşte calea ferată spre vest iar în unele terenuri arabile se află chiar la suprafaţă. La începutul exploatării, omul preistoric extrăgea sarea de la suprafaţă, dovadă fiind adânciturile din scoarţa terestră.

În timpul expansiunii romanilor, aceştia au exploatat şi valorificat sarea ce era extrasă cu un specific propriu, extragere ce se făcea primitiv cu ajutorul pieilor de bivol. Zăcămintele de sare din acele vremuri erau bine păzite. Sarea din adâncuri forma, cu timpul, goluri adânci sub formă de clopot. Transportul sării se făcea prin tractarea căruţelor de către animale, de la gura minei spre: dealul Ricoteci, satul Rusciori, satul Amnaş spre localităţi ca: Sebeş-Alba, Alba-Iulia, şi spre zone dinspre Mureş, Tisa, Dunăre, chiar şi până în inima Europei. Pentru uşurarea transportului s-a amenajat Calea Romanilor a cărei existenţă se observă şi astăzi, iar de la Alba-Iulia, în continuare pe Mureş extracţiile de sare erau încărcate pe diverse ambarcaţiuni şi poduri de lemn.

Romanii au construit un castru, adăpost al unei unităţi de pază, ale cărei ruine se găsesc pe dealul Sf. Gheorghe, vecin cu parcul băilor. Acesta este de forma unui dreptunghi cu câte un turn cilindric în cele patru colţuri. În acest loc a fost descoperită o pivniţă, în care s-au găsit vase de ceramică şi monede romane, piese ce au fost ridicate de către preotul romano-catolic Bekk Endrei. Pe ruinele castrului, care într-o anumită perioadă servea ca depozit de sare, s-a ridicat un schit catolic căruia localnicii îi spuneau Schitul din Dealul Papistaşilor.

Ultima mină de sare, în exploatare pe o durată de 1025 ani şi-a început existenţa în anul 906 şi a fost închisă în anul 1931.

Extracţia sării a fost îmbunătăţită tehnologic de-a lungul timpului şi astfel s-a mărit productivitatea. Un scripete acţionat de patru cai ridica simultan un vagonet încărcat şi cobora altul gol. Magazia era amplasată aproape de gura de ridicare, vagonetul fiind apoi împins pe şine de fier şi aruncat prin răsturnare în magazia care avea, pe toată întinderea peretelui sudic, uşi de descărcare.

Mina avea forma unei catedrale uriaşe şi era dotată cu un al 3-lea puţ (de coborâre a minerilor), iar în interior avea o cale ferată pentru vagonetele încărcate şi împinse de mineri.

Legătura fonică între cărăuşii de sus ce mânau caii şi minerii ce efectuau munca în subteran de făcea printr-o deschizătură în peretele minei, aşezată în bolta acesteia, cu ieşire în puţul de circulaţie a vagonetului. Această cuşcă avea un puţ de ieşire la suprafaţa solului căptuşit cu bârne de stejar asemenea celorlalte puţuri. Intrarea în cuşcă se făcea printr-un tunel, de înălţimea unui om, ce penetra dealul din pârâul sărat până la gura minei.

 

               Din suprafaţa totală a localitatii de 8521 ha, ponderea cea mai mare o deţin suprafeţele agricole cu 6389 ha (75%), 1185 ha (13%) pădurile şi alte terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, şi 12% terenuri neagricole şi terenuri cu alte categorii de folosinţă.

 

                  Reţeaua hidrografică este o altă resursă importantă a localitatii Ocna Sibiului. Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de 15 lacuri ce însumează o suprafaţa hidrologică de 35.700 mp  şi un volum de 265.700 mc. Salinitatea creşte de la luciul apei înspre fundul lacului, cota maximă (320 g/l) fiind atinsă la contactul cu masivul de sare.

      Cele 15 lacuri cu calitati curative. Apele si namolul sunt folosite in tratamente reumatice, neuromotorice si ginecologice.

Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai solicitata, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii ofera:

-Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor

-Apa minerala a izvorului Horea

-Namolul sapropelic usor mineralizat

-Topoclimatul sedativ de dealuri

 

 

Pe teritoriul localitatii Ocna Sibiului exista importante zacaminte de sare. Prelucrarea sarii a constituit o traditie veche pe aceste meleaguri iar ultima mina de sare activa s-a inchis in 1931.

Lacurile naturale formate pe locul salinelor abandonate au constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea localitatii ca o importanta statiune balneo-climaterica.

 

Monument al naturii (str. Gării), situat la liziera parcului haltei C.F.R., lacul îşi are originea într-o salină abandonată în anul 1775, datorită impurităţii sării şi, probabil, infiltraţiilor de apă. Alimentarea cu apă a lacului este făcută de un mic pârâu, care adună apele din precipitaţii şi apele unor izvoare mai mici şi superficiale; surplusul de apă se deversează în râul Visa. Datorită fenomenului de heliotermie foarte evident, Lacul fără Fund a fost declarat monument al naturii, cu toate că nu diferă prea mult de celelalte lacuri sărate similare de la Ocna Sibiului. Apa sa este intens populată cu Artemia salina şi cu alte vieţuitori eurihaline. Este împrejmuit şi poate fi folosit ca bază de cercetare ştiinţifică.

 

O rezervaţie mai puţin cunoscută este pădurea de stejari de la poalele Munţilor Cindrel, care se întinde până în apropierea Ocnei Sibiului. O bună parte a pădurii (Păduricea) a fost defrişată. Au rămas totuşi câţiva stejari ce au ajuns la vârsta de 700 de ani. Legenda locului ne spune că la umbra unuia dintre aceşti copaci uriaşi s-a ospătat Mihai Viteazul în trecerea, cu armatele sale, spre Alba Iulia. Este stejarul ce-i poartă numele, un exemplar rarisim care aşteaptă încă, de la primăria locală, să fie declarat monument al naturii, împreună cu întreaga pădure de stejari. Un singur om, fiu al satului, inginerul horticol Oniţu Roşca se luptă să salveze, să revitalizeze vegetaţia degradată a Văii Visa, o podoabă a staţiunii balneare, rezervaţia pădurii de foioase, cu precădere a stejarului, prin programul „Salvaţi stejarul”, punându-l sub ocrotirea legii.

 

Aşezare din a doua epocă a fierului la 5 km nord de oraş;

Aşezare din epoca romană sec. II-IV d.c.; intravilan;

Aşezare din epoca romană sec. II-III d.c.; Zacamite la 5 km est de sat;

Aşezare din a doua epocă a fierului sec. VIII-IX d.c.; Recoteciu lângă băi;

Castru roman de mars; pe drumul Topârcii;

Aşezare din epoca bronzului (cultura Wietemberg); platoul Triguri lângă lac;

Aşezare din epoca neolitică; pe Faţa Vacilor;

 

 

Accesul in localitate se realizeaza din DN 7 prin drumul judetean  D.J. - 106 B. Reţeaua stradală are o lungime de 17.640 m şi cuprinde străzi asfaltate în lungime de 7.200 m , 7.380 m balastate, 1860 m cu pământ şi 780 m străzi pietruite. Majoritatea străzilor sunt amenajate cu trotuare pietonale , lăţimea străzilor fiind în medie de 8m.

Accesul in satul Toparcea se realizeaza printr-un drum balastat in lungime de 9 km.

 

Teritoriul administrativ al oraşului Ocna Sibiului este traversat de calea ferată Sibiu – Copşa Mică, existând două staţii CFR: Ocna Sibiului şi halta Ocna Băi.

 

 

Cel mai apropiat aeroport este situat la distanţa de 12 Km, în municipiul Sibiu, cu acces facil prin DJ 106 B – DN 7 – Aeroportul Sibiu.

 

Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeţene cu autobuze ale firmei „TRANSMIXT” Sibiu, călătorii fiind preponderent localnici şi elevi.  In sezonului estival turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun.

 

            Alimentarea cu apă a localităţii este asigurată în sistem centralizat, sursa de apă fiind sistemul de alimentare a municipiului Sibiu, prin intermediul unei conducte cu DN - 250mm, din azbociment .

Distribuţia apei se face în sistem gravitaţional din rezervorul de acumulare de 1.300 mc, circa 95% (Tabel 1) din populaţie fiind racordată la acest sistem.

 

Tabel 1. Situaţia existentă şi prognoza modului de alimentare cu apă potabilă

 

 

Satul Toparcea nu dispune de retea centralizata de alimentare cu apa potabila.

 

Oraşul Ocna Sibiului si localitatea Toparcea nu dispun de o reţea centralizată de canalizare şi staţie de epurare. Apa menajeră rezultată din gospodării este condusă prin rigole stradale în râul Visa . Epurarea apelor uzate din gospodarii nu se efectuează in conformitate cu normele de protecţie a mediului.

 Evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa localitatii se face prin rigole şi şanţuri de scurgere amplasate pe marginea străzilor. Descărcarea lor se face în cursul de apă Visa.

La ora actuală există studiu de fezabilitate pentru executarea canalizării şi a unei staţii de epurare proprie.

În prezent Ocna Sibiului este racordată la sistemul naţional de distribuţie al gazelor naturale.

În oraşul Ocna Sibiului există o centrală termică de cartier care distribuie agent termic şi apă caldă menajeră la 170 apartamente. In prezent  90% din locuitori folosesc gazul metan pentru încălzire.

 

Tabel 2- Sisteme de incalzire

 

 

Localitatea Toparcea nu dispune de o retea centralizata de distributie a gazelor  naturale.

 

In Ocna Sibiului exista o staţie de transformare (110/20 kV/6kV). Aceasta staţie este alimentată din linia de repartiţie de 110 kV care porneşte din staţia coborâtoare Sibiu-Nord (400/220/110 kV) şi care deserveşte o serie întreagă de alte staţii de 100/220 kV (Cristian).

Din staţia Ocna Sibiului pornesc mai multe axe de tensiune destinate alimentării comunelor învecinate. Astfel, axa vestică, Loamneş-Păuca, deserveşte localităţile Mândra, Alămor, Armeni (prin intermediul unei ramificaţii), Bogatu Român, Broşteni, Presaca şi Păuca şi mai departe spre satul Ungureni; din axa Loamneş-Păuca se desprinde o ramificaţie care deserveşte localităţile Haşag şi Sădinca.

Pentru pozarea liniilor de medie tensiune se utilizează stâlpi de beton de tip CONEL.

Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV) este de tip aerian. Alimentarea ei se face din posturile de transformare racordate la reţeaua de distribuţie de medie tensiune.

Iluminatul public este realizat cu lămpi cu vapori de mercur în zonele centrale ale localitatii. Sunt utilizaţi stâlpi de beton tip CONEL destinaţi reţelei de joasă tensiune.

Starea tehnică a reţelei de alimentare cu energie electrică este acceptabilă dar necesita extindere.

 

In localitatea Ocna Sibiului există un număr de trei şcoli generale, un liceu, o gradiniţă, şi o bibliotecă publică. La cele trei şcoli, sunt înscrişi în anul şcolar 2006-2007, în total, 312 elevi. La liceu au fost  inscrisi in anul scolar 2005-2006, 35 de elevi. Liceul a fost închis în anul 2007. Grădiniţa din localitatea Ocna Sibiului are  înscrişi, în anul şcolar 2006-2007, 174 preşcolari.

În total, personalul didactic aferent unităţilor de învăţămând de pe teritoriul localitatii Ocna Sibiului este de 37 de persoane.

Starea clădirilor este corespunzatoare dar necesita echiparea cu aparatura didactica. Echiparea cu utilităţi este asigurată din reţeaua stradală.

Scolile sunt implicate intr-un parteneriat cu scoala din localitatea Sura Mica. Şcolile nu sunt implicate in parteneriate cu alte unităţi de învăţământ din străinătate.

In localitatea Toparcea exista o scoala generala in care studiaza 5 elevi si o gradintita in care sunt inscrisi 10 prescolari.

Starea cladirilor este buna dar necesita dotarea cu aparatura didactica moderna si conectarea acestora la Internet.

Serviciile medicale sunt asigurate in localitatea Ocna Sibiului de patru cadre medicale. In localitate exista două dispensare medicale. Starea clădirlor este satisfăcătoare dar aparatura medicala cu care sunt dotate dispensarele este invechita.  Sunt inscrise la medici de familie un număr de 3860 de persone.

In localitatea Ocna Sibiului există două farmacii in care isi desfăşoară activitatea două cadre medicale.

Localitatea Toparcea nu dispune de dispensar medical.

Asistenţa veterinară este  asigurata de un medic veterinar. Sediul dispensarului veterinar se află in intr-o stare bună.

Localitatea Ocna Sibiului dispune o Casă de Cultură cu o capacitatea de 300 persoane. Starea cladirii este bună dar necesita echiparea in totalitate cu aparatura. Utilităţile se asigură din reţeaua stradală. Unul din evenimentele importante organizate de către Casa de Cultură este „Sărbătoarea Salinelor”.

In  Satul Toparcea exista  Camin Cultural, dar starea acestuia este precara.

 

·         Biserica reformata din Ocna Sibiului a fost atestata in 1240 si pastreaza inca multe din partile originale.

Cetatea este o biserica romanica fortificata, situata in zona centrala, reconstruita in secolul XV-lea pe locul unei si mai vechi biserici inceputa in anul 1240, ale carei lucrari au fost intrerupte la navalirea tatarilor. Zidul masiv de aparare ce inconjoara biserica s-a construit in jurul anului 1300.

Interesant este interiorul bisericii, cu bolti cu nervuri din ceramica, in sistem stelat, fresce valoroase, amvonul din piatra sculptat cu ornamente florale si sculptura, care reprezinta arborele vietii, flancat de doi lei. Este una din sculpturile romanice cele mai vechi din Transilvania. Nava centrală este acoperită cu bolţi gotice pe nervuri în reţea (sec.XVI). Biserica posedă picturi murale în stilul Renaşterii, executate de Vincentius Cibiniensis (1522).

·                    Biserica ortodoxă "Brâncoveanu de Sus" a fost iniţial o ctitorie a lui Mihai Viteazul (1600), de tip dreptunghiular şi absidă decroşată (retrasă faţă de pereţii naosului), cu decoraţii pe faţade specific munteneşti. Constantin Brâncoveanu o reface in 1701, arhitectura monumentului fiind o mărturie a relaţiilor artistice dintre Ţara Românească şi Transilvania. Edificiul a suferit o supraînăltare în sec.XIX, faţadele prezintă arcade oarbe geminate, un brâu puternic, iar sub fosta cornişă o friză de ocniţe pătrate. Picturi murale din 1723. În tabloul votiv apar figurile lui Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu.

In satul Toparcea exista o biserica ortodoxa.

 

Cunoscuta inca din antichitate ca una dintre cele mai importante exploatari de sare ale Transilvaniei si renumita prin efectele binefacatoare ale apelor sarate cantonate in vechile saline, cu o mentiune inca din 1598, cand ambasadorul lui Rudolf al II-lea pe langa Mihai Viteazul, in drum spre Constantinopol, se opreste aici pentru a face bai, Ocna Sibiului se inscrie, la nivelul judetului Sibiu, ca un punct turistic important, cu peste 200.000 vizitatori anual, favorizata fiind si de apropierea fata de municipiul Sibiu.

Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai solicitată, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii oferă:

- Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor

- Apa minerala a izvorului Horea

- Namolul sapropelic usor mineralizat

- Topoclimatul sedativ de dealuri

La Ocna Sibiului sunt 15 lacuri naturale, dintre care lacurile Brancoveanu, Lacul Rosu si Negru sunt cele mai sarate din Europa, avand o salinitate de 415 gr./litru de sare, Lacul Avram Iancu, cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania, 130 m, iar Lacul fara Fund e declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie. Microorganismele aflate in lacuri (Artemia salina)  formeaza namolul sapropelic fosil indicat pentru bolile aparatului locomotor, dar mai ales pentru tratarea reumatismului.

In anul 2002 s-au deschis 2 baze de tratament moderne, ambele cu restaurant pentru deservirea mesei si hotel, una la strandul din localitate, si alta in statiunea balneara.

·         Sectia de hidroterapie ofera bai partiale, afuziuni alternate, masaj subacval, bai partiale cu vartej pentru membrele superioare si inferioare

·         Sectia de termoterapie ofera tratamente cu namol si parafina si termo terapie contrastanta (sauna)

·         Sectia de pneumatologie unde se efectueaza pulverizatii colective

·         Sectia de mecanoterapie ofera servicii de masaj uscat si elongatii cervicale si lombare

·         Sectia de electroterapie unde se efectueaza proceduri cu curenti de joasa, medie si inalta frecventa

·         Sectia de ginecologie balneara unde se trateaza afectiuni inflamatorii subacute si cronice ale anexelor si sterilitatea prin proceduri naturale specifice

·         Sectia de kinetoterapie unde se poate efectua cultura fizica medicala pe aparatura moderna

·         Sectia de balneoterapie ofera bai pentru intregul corp sau tratamente partiale cu ape cloruro-sodice hiperconcentrate extrase de la o adancime de 15m din lacul Ocnita cu o concentratie de 267 g la litrul de apa

Fosta baza de tratament a fost renovata si transformata intr-un complex turistic cu nivel de confort de 3 stele si capacitate de 148 locuri. Denumirea complexului este „HOTEL SALINAS” si dispune de :

- Baza de tratament in cladire

- Sali, teren de sport

- Sala conferinta

- Parcare auto

Serviciile medicale in baza de tratament sunt asigurate de 20 cadre medicale.

De asemenea in Ocna Sibiului, au aparut vile precum Coralis si Luiza, hotelul Perla de pe str. Bailor. Hotelul PERLA se incadreaza la categoria 2 stele, si este dotat cu 5 camere cu paturi individuale (10 locuri) si o camera cu pat dublu. Multe familii in apropierea lacurilor si-au deschis pensiuni private.

Din anul 2001, trei campinguri stau la dispozitia turistilor, si anume: camping Ocna Sibiului, Zenove, Saline Romane. Campingul Ocna Sibiului se incadreaza la categoria 1 stea si dispune de 15 casute cu 30 locuri disponibile.

Casutele Zenove se incadreaza la categoria 1 stea si dispune de 4 casute – 8 locuri.

Campingul Ocna Sibiului dispune de 22 de casute (44 locuri) iar nivelul de confort este de 1 stea.

 Firme ca Simba, Roktogon, Karmis, Getarom, Cretescu, Forum au investit in terase care deservesc calitativ turistii pe intreaga perioada a sezonului estival.

Statiunea Ocna Sibiului dispune si de  80 locuri în satul de vacanta al elevilor. Cantina - restaurant a statiunii are o capacitate de 300 persoane pe serie.

 

Aflat intr-o zona de dealuri, lacul s-a format in locul salinei Francisc Grube, inchisa in anul 1775, prin prabusirea tavanului.

Actualmente, el are o forma ovala, cu diametre de 40 m si 50 m, si cu o suprafata care variaza intre 1.384 mp si 1.655 mp, un volum de 11.114 mc si o forma de trunchi de con, cu o adancime maxima de 34,5 m.

Salinitatea lacului este de 9 g/l, la suprafata, si creste foarte rapid odata cu adancimea: 38 g/l la 1 m, 122 g/l la 1,5 m, 203 g/l la 2 m, 320 g/l la 5,5 m.

Importanta acestui lac este legata de regimul sau chimico-termic. Temperatura apei este in functie de repartizarea concentratiilor de sare pe verticala, care creste in profunzime. Apa lacului acumuleaza caldura solara in sezonul cald si o retine partial si in sezonul rece.

La "Lacul fara fund" acest fenomen numit "heliotermie" se manifesta cel mai puternic, motiv pentru care a fost declarat arie naturala protejata, categoria IV, conform incadrarii IUCN, "rezervatie naturala".

Pentru a mentine fenomenul de heliotermie este necesar ca stratul de apa de la suprafata sa nu fie agitat.

Flora si fauna lacului sunt direct influentate de caracterele climatice si de chimismul apei. Din analizele efectuate se constata prezenta bacteriei Beggiatoa, in toate profilele ea fiind o specie halotoleranta, specifica apelor salmastre.

 

 

 

In prezent localitatea Ocna Sibiului este deservită de 4 centrale telefonice digitale/semiautomane.

Reţeau telefonică a localitatii este de tip aerian.

Sunt utilizaţi pentru pozare stâlpi de beton destinaţi reţelei electrice de joasă tensiune, dar mai există şi o serie de stâlpi de lemn.

 

 

 

Oraşul Ocna Sibiului  are o activitate economică  redusă şi puşin variată.

Terenurile agricole sunt lucrate în cea mai mare parte cu mijloace modeste. În localitate funcţionează o cameră agricolă cu 2 specialişti.

Activitatea industrială este slab reprezentată, la nivelul localităţii desfăşurându-şi activitatea doar câteva unităţi cu profil industrial (fabrică de mobilă, croitorie, tacâmuri, patiseruie).

            Pe plan industrial cea mai importantă unitate industrială este S.C. ICOS S.A., amplasată la intrare în localitate. Domeniul de activitate este confecţionarea de tacâmuri inoxidabile.

Sectorul de prestări servicii este slab reprezentat în oraş cu număr redus de angajaţi, pondere nesemnificativă în cifra de afaceri a oraşului; majoritatea fiind de reparaţii auto. Scăderea veniturilor localnicilor determină solicitarea din ce în ce mai mică a prestărilor de servicii.

Resursa naturală de bază, care constituie suportul dezvoltării economice a oraşului Ocna Sibiului, sunt complexul de lacuri sărate . Cele 52 lacuri antroposaline şi castrosaline au o suprafaţă totală de 35.741 mp cu un volum de apă acumulată de 265.699 mc. Suprafaţa totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiind zonă protejată. Prezenţa lacurilor sărate la Ocna Sibiului a dus la creşterea turismului. Acest tip de activitate are un potenţial mare de dezvoltare. Dezvoltarea localităţii din punct de vedere economic este atragerea de investitori în turism.

Din totalul de 2774 persoane apte de muncă 2718 lucrează, din care 1888 persoane în agricultură (lucrează terenurile proprietate personală). Economia localităţii este reprezentată de S.C. ICOS S.A. cu 35 angajaţi şi S.C. FASCINATIA LOCUINŢEI SRL cu peste 25 angajaţi. Restul fac naveta la Sibiu.

Numărul total de agenţi economici existenţi pe teritoriul oraşului Ocna Sibiului la data de 31.12.2001 (vezi tabelul de mai jos).

În zonă se dezvoltă Zona industrială Ocna Sibiului ZIOS, pe o suprafaţă de circa 60 h

 ce va funcţiona în regim de parc industrial privat. Aceasta este o oportunitate majoră pantru dezvolarea oraşului prin atragerea de investitori, creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă locale şi realizarea de venituri suplimentare importante la bugetul local. 

La data de 18.03.2002, populaţia totală (stabilă) a oraşului Ocna Sibiului însuma 4102 de locuitori, aflându-se într-o uşoară scadere faţa de recensământul din 1992 (4423).

Populaţia componentă este distribuită pe localităţi astfel:

(sursa INS)

 Ocna Sibiului  este  un  oraş  de  RANGUL  al  III-lea,  din categoria oraşelor mici, care trebuie să aibă următoarele caracteristici, conform legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional:

 

 

Legea  351 /2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional  –  Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi. Prevederile acestei legi au un caracter orientativ, iar indicatorii trebuie interpretaţi drept condiţii minimale de încadrare.

Figură 1- Distributia populatiei pe localitati

 

Densitatea populaţiei în teritoriul administrativ al oraşului Ocna Sibiului este de 49,62 locuitori/km² (calculată pe baza suprafeţei de 8224,16 ha).

Distribuţia pe sexe, la nivelul oraşului Ocna Sibiului , la data de 2002, era de 2014 bărbaţi (49%) la 2088 femei (51%).

In ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă se remarcă pe ansamblu o populaţie medie tânără: 17,38% din totalul populaţiei are vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani; ponderea grupei în vârstă de muncă este de 63,09%, iar a grupei care a depăşit 60 de ani este de 19,52%.

 

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei din oraşul Ocna Sibiului:

 

 

Tendinţa populaţiei este de diminuare a numărului de indivizi, fenomen ingrijorător în perspectiva următorilor ani, atât din punct de vedere demografic cât şi al populaţiei în vârstă de muncă.

Pentru o buna evoluţie a localităţii ar trebui stabilizată populaţia, în următorii ani prin asigurarea cu locuri de muncă în localitate..

 

Mişcarea naturală a populaţiei în oraşul Ocna Sibiului, la nivelul anului 2005, a inregistrat un declin, sporul natural avand valoare negativă ( -18).

 

 

La Recensamântul din anul 2002, in comuna Loamneş structura populaţiei dupa religie este : 3597 ortodocşi ( 87,685), 73 romano - catolici ( 1,77%), 6 greco-catolici (0,146%) , alte religii ( 10,39%).

          La nivelul oraşului  structura populaţiei după etnie in anul 2002 este următoarea: 3626 români, 404 maghiari, 60 rromi, 12 sasi, 3 evrei (Fig.2). Faţă de anul 1992 au survenit modificări în structura populaţiei după etnie, prin plecarea unui număr însemnat de etnici germani din oraşul Ocna Sibiului  în ţara de origine (sursa INS, Sibiu).

 

Figură 2- Structura pe etnii, in orasul Ocna Sibiului, in anul 2002

 

Primul recensământ oficial, cel din 1850 arăta că în localitatea Ocna Sibiului locuiau aproximativ 3.800 de persoane, valoare ce se menţine constantă până în preajma primului război mondial.

În perioada interbelică, semnificativ este recensământul din 1930 unde atât oraşul Ocna Sibiului cât şi Topârcea erau în plin avânt demografic şi majoritar cu o populaţia tânără. Atunci localitatea Ocna Sibiului avea 3.969 locuitori iar Topârcea 1.710 locuitori, în total amândouă având 5.679 cifra record din toate timpurile pentru întreg teritoriul administrativ al oraşului.

A urmat perioada comunistă afectată de urmările celui de al doilea război mondial când populaţia a continuat să scadă la 4.900 locuitori pentru cele două localităţi, până în 1966 când din cauza legii interzicerii avorturilor numărul de locuitori a început din nou sa crească la valoarea aproape de 5.100 în anii 80.

Perioada de după 1990, post revoluţionară aduce transformări în viaţa oamenilor, sărăcia, problemele sociale, legalizarea avorturilor şi creşterea deceselor fac ca populaţia oraşului să scadă mult.

Tendinţa de declin demografic a orasului, după anul 1992, se datorează mai multor factori:

Evolutia populatiei la nivelul teritoriului administrativ al orasului Ocna Sibiului a inregistrat o crestere usoara de la ultimul recensamant din 2002.

( sursa: Institutul National de Statistica,Directia Judeteana de Statistica Sibiu)

            Populatia ocupata este in jurul cifrei de 1356 persoane, in 2005. Populatia activa la nivelul teritoriului administrativ al orasului Ocna Sibiului este de 2588 persoane. În anul 2005, numărul mediu al salariaţiilor pe ramuri ale economiei naţionale , este următorul:

(sursa INS, Directia Sibiu)

 

Conform datelor oferite de Recensământul Naţional din 2002, in orasul Ocna Sibiului:

- numărul total de locuinţe este de 1546 ( din care 42 in proprietatea publica)

- suprafaţa locuibilă totală este de 60066 mp;

La nivelul orasului Ocna Sibiului exista un număr de 268 şomeri, din care 172 in cautarea unui alt loc de munca si 96 in cautarea primului loc de munca. Ponderea femeilor aflate in somaj este de 32%. (sursa INS, Sibiu).

  

 

 

Suprafaţa totala a orasului Ocna Sibiului este de 8521 ha. Fondul funciar agricol la nivelul teritorial administrat de Ocna Sibiului ocupă o suprafaţă de 6389 ha, reprezentând 75 %din suprafaţa totală.

 

 

 

Producţia vegetală şi animală constituie ramurile cu dezvoltare importantă în cadrul economiei teritoriului comunal.

În cadrul producţiei vegetale sunt reprezentative suprafeţele cultivate cu cereale, plante tehnice şi legume.

 

 

 

 

 

-Producţia de struguri în total: 175 tone

Număr de pomi în total: 3787

Producţia de fructe în total: 20 tone

 

 

 

Cresterea animalelor are o mare tradiţie aici în special creşterea bovinelor sau ovinelor din cele mai vechi timpuri, favorizată de calitatea şi extensiunea mare a păşunilor de aici.

Situaţia de la ultimul recensământ agricol arată că în Ocna Sibiului, numărul ovinelor era de 11628 împărţit în de turme, cel al bovinelor de 487 în scădere şi cel al porcinelor de 812. Aici ar mai fi interesant de amintit numărul de cai folosiţi în agricultură de aprope 250, de păsări de curte din gospodării 15930 şi cele 350 de familii de albine pentru cei ce se ocupă de apicultură.

Problema de aici este lipsa de utilaje si aparatura specializata în anumite domenii de creştere ale animalelor. Dacă mulţi inteprinzători particulari sau specializat în creşterea ovinelor cu rezultate bune, în celălate domenii nu există nici un fel de fermă cu producţii însemnate, producţia de bovine, porcine sau păsări de curte este răspândită în gospodăriile oamenilor fără rezultate deosebite şi doar pentru asigurarea necesarului propriu.

Dotarea cu utilaje agricole a localitatii Ocna Sibiului la nivelul anului 2007 este următoarea:

- tractoare – 8 bucăţi de 45 cp

- pluguri pentru tractor – 40 bucăţi

- semănători păioase – 13 bucăţi                                  

- semănători prăşitoare – 12 bucăţi

- combine recoltat cereale paioase – 4 bucati

- masini pentru plantat cartofi - 3

- remorci tractor – 23 bucati

- care si carute – 155 bucati

- instalatii pentru evcuarea dejectiilor -1 bucata

 

In cadrul folosinţei agricole, ponderea de peste 40% o au păşunile şi fâneţele naturale, ceea ce arată condiţii favorabile oferite de sol pentru creşterea animalelor. Terenul arabil ocupă peste 53 % din agricol. Din totalul teritoriu, terenul agricol este in pondere de 75%, faţa de cel neagricol, 25% ( Fig.3).

Teritoriul agricol se caracterizează printr-o pretabilitate ridicată pentru cultura mare şi pentru cultura plantelor tehnice (cartofi), ramuri importante în cadrul producţiei agricole. Cele 3437ha suprafaţă agricolă constituie baza unor producţii importante de porumb, grâu, orz şi orzoaică, care la nivelul situaţiei actuale se valorifică în cea mai mare parte în gospodăriile populaţiei.

Figură 3 - Utilizarea suprafetelor agricole in 2006

 

 

  

Sursele de poluare ale aerului în orasul Ocna Sibiului sunt surse mobile cum ar fi circulaţia auto, în special de-a lungul arterelor mai importante.

În acest moment arderea combustibililor fosili (cărbune, produse petroliere) în surse staţionare, respectiv în unele locuinţe şi dotări edilitare, este răspunzătoare de încărcarea atmosferei cu un complex de poluanţi gazoşi şi solizi (SO₂, NO, CO, CO₂, cenuşa şi zgură).

Concluzia este ca poluarea atmosferei este nesemnificativă pe teritoriul adiministrativ al orasului Ocna Sibiului.

 

Reţeaua hidrografică este colectată de râul Visa , afluent de stânga al Târnavei Mari. Este al doilea râu important din Depresiunea Sibiului. El izvorăşte din Dealul Chiciora Amnaşului (limita vestica a depresiunii) şi traversează partea de nord a depresiunii, în direcţia V-E pe o distanţă de 10 km, după care face un cot brusc şi se îndreaptă cu direcţia de curgere S-N până în avale de Copşa - Mică, unde confluează cu Târnava Mare.

Bazinul hidrografic al acestui râu este de 555 km² şi lungimea de 42 km, la Ocna Sibiului debitul fiind mic şi variabil. Procesul de colmatare a albiei este relativ înaintat, scurgerea apei fiind lentă, însă foarte rar la debite mari. În trecut în partea nord estică a localităţii s-au produs inundaţii ceea ce a determinat regularizarea albiei în acest sector.

În nordul localităţii, în aval, se află pârâul Râura care în dreptul satului Mândra (aproximativ 5 km de Ocna Sibiului) se varsă în Visa.

 Nivelul freatic se situează la adâncimea medie de 1,5 m, apa fiind în general nepotabilă în zona diapirului de sare, şi la 3-4 m pe terasa din amonte a aşezării, unde apa este potabilă.

Perimetrul de protecţie hidrologică, de 53 ha situat la suprafaţa masivului de sare cuprinde 14 lacuri antroposaline, situat la niveluri diferite, precum şi numeroase lacuri mici crustosaline, apărut pe cale naturală. O schiţă din 1770 precizează că pe lângă salinele aflate în exploatare, “era în acest timp încă 13 saline inundate de mulţi ani”. Salinele din această perioadă au fost săpate în masivul de sare după metoda “tip clopot” (folosită şi în Maramureş) cu unul sau două puţuri, şi au fost ameninţate adeseori cu izvoare sau erupţii de apă, fiind abandonate definitiv, datorită inundaţiilor sau spaţiului insuficient de mare dintre două ocne. Abandonarea exploatărilor de sare a avut ca urmare pătrunderea apelor de infiltraţie, dizolvarea părţii superioare a calotei şi, în special, a pragurilor care susţineau puţurile, împreună cu o parte a terenului înconjurător. Astfel pe locul fostelor exploatări s-au format cu timpul excavaţii pline cu apă, lacuri mai mici sau mai mari prezentate în evul mediu sub denumirea vetustissimae fodinae (mine foarte vechi).

Lacurile au în general suprafeţe mici, însă adâncimile sunt mari, datorită fostelor mine de tip clopot.

Salinitatea dată de clorura de sodiu (Na Cl) creşte de la suprafaţă, unde exista un aport de apă dulce de ploaie şi din scurgere superficială, spre adâncime, unde devine maximă la contactul cu masivul de sare (320 g/l).

Stratificaţia termică a apei (heliotermia) se produce în lacurile care au la suprafaţă un strat de apă mai puţin sărat. Temperatura apei creşte până la 1,5-2,5 m, unde apa are o concentraţie mare în săruri (200-300 g/l), orizontul cu temperatură maximă (30-35° C) acumulând căldura solară datorită diferenţei de salinitate faţă de stratul superior. Sub acest strat temperatura scade spre adâncime, devenind constantă. Amestecul apei prin balneaţie duce la dispariţia fenomenului de heliotermie.

In vecinatatea pădurii întâlnim soluri brune luvice şi luvisoluri albice. Pe măsură ce ne îndepărtăm de pădure, solurile evoluează treptat către tipurile zonale brune eumezobazice şi argiloiluviale tipice, cu diferite grade de pseudogleizare. Pe dealurile cu versanţi lini, cu microdepresiuni cu exces de umiditate din infiltraţii laterale, s-au format soluri negre de fâneaţă clinohidromorfe. Pe luncile văilor, unde apa freatică este mai aproape de suprafaţă şi pe o rocă-mamă formată din materialul aluvionar, se găsesc soluri intrazonale aluviale tipice sau gleizate, iar unde apa freatică ajunge la suprafaţă, s-au format soluri gleice. Pe versanţii cu expoziţie sudică şi cu unghiul de pantă mare se întâlnesc predominant pseudorenzine, regosoluri cu diferite graduri de eroziune, fiind suportate de materialele parentale de tip marnos. În zona diapirului de sare, pe suprafeţe restrânse, se află soluri sărăturate

 

Este specifică regiunii de dealuri şi podişuri fiind extinsă în afara localităţii pe teritoriul administrativ. Trebuie precizat faptul că de la începutul locuirii acestor meleaguri când aproape întreaga regiune era acoperită de păduri, s-a ajuns ca în zilele noastre din cauza defrişărilor treptate de-a lungul secolelor pădurea să se restrângă doar în partea vestică unde mai ocupă doar 13% din teritoriul administrativ al oraşului.

Pe lângă vegetaţia forestieră mai există cea de păşune reprezentată de suprafeţe înierbate cu diferite tipuri de arbuşti şi arbori izolaţi .

 

Dau aspectul unui peisaj deosebit şi sunt folosite în special pentru creşterea animalelor. Vegetaţia ierboasă este reprezentată de următoarele specii: păiuşul, iarba vântului, trifoiul alb, coada şoricelului, cimbrişorul, patlagina, firuţă, rogoz, etc.

Printre întinsele păşuni se pot observa diferite tufişuri de arbuşti formate din: măceş, porumbar, păducel, alun, sănger dar şi stejari izolaţi. Acestea dau aspectul unui peisaj pitoresc în partea de nord şi vest a localităţii şi sunt folosite de către crescătorii de animale pentru păstorit.

 

Tipul de pădure prezent în Ocna Sibiului este de foioase în care se întâlnesc în mare parte stejari şi fagi dar şi alte specii prezente mai rar: gorun, gârniţă, frasini, tei, pini, molizi, ulmi, cireşul sălbatic, mărul şi părul pădureţ.

Aceasta este împărţită in mai multe unităţii : Pădurea Neagră, Pădurea Ritunda, Pădurea Stejarului şi Pădurea Răchitoasa, toate împreunate constituind domenii de exploatare forestieră, agrement în sezonul cald şi vânătoare în cel rece.

 

Este prezentă de-a lungul Văilor Visa şi Răura. Pe prima vale de la ieşirea din cadrul localităţii în dreptul localităţii Mândra unde iazurile construite sunt înconjurate de diferite specii de plante bine adaptate la umezeala locurilor: trestie, papură, stuf, salcie, răchită, plop etc.

 

 

Este în mod direct legată de domeniile de vegetaţie (pădure, păşune sau lunca), ele constituie medii de viaţă în care animalele trăiesc. Astfel pentru pădurea de foioase din Ocna Sibiului specifice sunt mamifere ca: mistreţul, cerbul, căprioara, lupul, vulpea, pisica sălbatică la care se adaugă păsările ca fazanul, mierla, ciocănitoarea etc.

În arealul de păşune întâlnim diferite rozătoare cum ar fi iepurele, dar şi păsări ce vin din domeniul forestier: şoimul, cucuveaua, huhurezul, rândunelele etc.

Fauna din lungul luncilor râurilor Visa şi Râura este mai aparte, apar păsări caracteristice ca: raţele sălbatice, stârgi sau gâştele sălbatice, dar şi cea piscicolă prezentă în iazurile amenajate: crapul chinezesc, crapul oglindă, fitofagul, carasul, linul, somnul, etc.

Pe teritoriul administrativ al  orasului Ocna Sibiului este amplasata  rezervatia naturala „Lacul fara fund”. Importanta acestui lac este legata de regimul sau chimico-termic. Temperatura apei este in functie de repartizarea concentratiilor de sare pe verticala, care creste in profunzime. Apa lacului acumuleaza caldura solara in sezonul cald si o retine partial si in sezonul rece.

La "Lacul fara fund" acest fenomen numit "heliotermie" se manifesta cel mai puternic, motiv pentru care a fost declarat arie naturala protejata, categoria IV, conform incadrarii IUCN, "rezervatie naturala".

 

Salubrizarea stradala a orasului Ocna Sibiului este efectuata de o companie privata.   

Serviciile de salubrizare constau în:

- maturat manual strazi, transport deseuri stradale,

- întretinere curatenie

Deseurile comerciale si asimilabile acestora sunt colectate în pubele proprii de 120 l sau 240 l, a caror ridicare este efectuata în urma încheierii unui contract de salubritate cu compania de salubrizare. Ritmicitatea ridicarii este stabilita prin contract direct cu beneficiarul, în functie de cantitatea de deseuri rezultate în urma activitatilor desfasurate. Colectarea deseurilor menajere se realizeaza fara o selectie prealabila în pubele proprii în cazul locuintelor individuale si în containere de 1,1 mc sau 5 mc în ansamblurile de locuinte.

Satul Toparcea nu dispune de un sistem centralizat de colectare a deseurilor.

Analiza prezentată în continuare are scopul de a pune în evidenţă elementele de sprijin pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală şi urmăreşte în general principalele domenii şi sub- domenii  de  evaluare  a  situaţiei  economice  şi  sociale  a  oraşului  Ocna Sibiului  . Având în vedere numărul mare de puncte slabe identificate, în raport cu cele tari, se poate aprecia că strategia care va fi propusă ar trebui să pună  accentul  într-o  primă  etapă,  pe  contracararea  slăbiciunilor,  înainte  de  a urmări  valorificarea  şi  maximizarea  atu-urilor.  Pe  de  altă  parte,  existenţa  unor oportunităţi  ale  mediului  extern  (programe,  interes  turistic  etc.)  poate  încuraja  o strategie pro-activă din acest punct de vedere, conducând astfel la o strategie de tip minim –          maxim, respectiv minimizare slăbiciunilor           şi         maximizarea oportunităţilor.

 

 

 

 

 

 

  

Obiectivul strategic general al oraşului Ocna Sibiului pentru perioada 2007-2013 este de a creşte nivelul de trai al locuitorilor prin dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice astfel încât să crească semnificativ numărul de turişti prin: creşterea numărului de capacităţi de cazare şi masă pentru turişti, diversificarea ofertei turistice, reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare, sanitare, educaţionale, menţinerea unui mediu curat şi atractiv, protejarea şi valorificarea tradiţiilor şi valorilor de patrimoniu cultural.

 

 

A.   CRESTEREA ATRACTIVITATII TURISTICE PRIN VALORIFICAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR NATURALE, CULTURALE ŞI UMANE

 

CRESTEREA ATRACTIVITATII TURISTICE PRIN VALORIFICAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR NATURALE ŞI CULTURALE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse de finantare:

1.    Programul Operational Regional

- Domeniul major de intervenţie 5.1 – „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe”

- Domeniul major de intervenţie 5.2 – „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de

turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”

2.    Programul Operational Sectorial de Mediu

3.    F.E.A.D.R – Masura 322 pentru investii private in zonele periurbane

1.    Realizarea unui program de întocmire a cadastrului urban

 

2.    Realizarea unui program de planificare urbană (inclusiv implementare) în parteneriat între administraţia publică locală, sectorul privat şi sectorul neguvernamental.

 

3.    Implicarea activa a reprezentantiilor comunitatii prin coordonarea eforturilor si utilizarea tuturor oportunitatiilor si a evenimentelor desfasurate in zona pentru promovarea orasului.

Surse de finantare:

1.    POS Creşterea Competitivităţii Economice-

2.     POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

Axa 1 – Intarirea interventiilor de politici publice in administratie centrala,

3.    Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane

Domeniu de interventie 5.2. Promovarea sustenabilitatii pe termen lung in zonele rurale in termenii dezvoltarii resurselor umane si a ocuparii fortei de munca

Domeniu de intervetie 6.2. Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile la sistemul de educatie si pe piata muncii

 

 

§ Echiparea dispensarului medical cu aparatuta medicala modernă şi mobilier de calitate, laboratoare şi spaţii corespunzătoare cerinţelor europene.

 

 

§ Implicarea cadrelor medicale in realizarea sisteme eficiente de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei oraşului

 

§ Sprijinirea sectorului privat şi atragerea de specialişti şi personal medical calificat.

 

 

§ Modernizarea sălilor de clasă, a atelierelor şi laboratoarelor scolilor din localitatea Ocna Sibiului si satul apartinator Toparcea

 

§ Amenjarea unei crese in cadrul gradinitei, in localitatea Ocna Sibiului

 

§ Sprijinirea dezvoltării învăţământului vocaţional şi complementar;

 

§ Identificarea şi crearea unor spaţii adecvate pentru formare continuă;

 

§ Echiparea unităţilor de învăţământ cu aparatura didactica modernă şi servicii INTERNET;

 

§ Promovarea formelor alternative de învăţământ la distanţă pentru tineri si adulti, promovarea conceptului de învâţare pe tot parcursul vietii.

 

§ Asigurarea transportului elevilor din satul Toparcea, prin achizitionarea unui microbuz care sa faca legatura intre satul Toparcea in localitatea Ocna Sibiului

Surse posibile de finantare:

 

 

·         Atragerea în zonă a instituţiilor bancare, a firmelor de asigurări şi altor servicii pentru populaţie (în zona centrală a oraşului, în zona industriala şi în alte zone care vor fi identificate);

 

§ Amenajare parcului central  şi alte spaţii publice;

 

§ Amenajarea parcului balnear al statiunii Ocna Sibiului şi transformarea lor în zone accesibile publicului larg şi reprezentative pentru oraş;

 

§ Dezvoltarea de noi zone de agrement moderne, de mare atractivitate, echipate cu utilităţile necesare şi care să se integreze corect în peisajul şi mediul înconjurător;

 

§ Dotarea Casei de Cultura cu aparatura specifica organizarii de evenimete, festivaluri, cursuri

 

§ Reabilitarea Caminului Cultural din satul Toparcea si echiparea acestuia cu utilitati si aparatura corespunzatoarea

 

 

§ Drumuri comunale modernizate cu prioritate în zonele cu accesibilitate dificilă şi în zonele de interes turistic;

 

§ Modernizarea drumului care leaga satul Toparcea de localitatea Ocna Sibiului

 

§ Modernizarea sistemelor de semnalizare rutieră şi monitorizare a circulaţiei în zonă;

 

 

§ Amenajarea de parcări moderne, cu precădere în zonele comerciale şi de interes turistic;

 

§ Reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor.

 

§ Realizarea unei legaturi auto (cursa regulata) intre Toparcea si Sibiu care sa asigure transportul scolarilor si a populatiei adulte.

 

 

·         Extinderea, reabilitarea şi modernizarea statiei de captare şi a reţelei de distribuţie a apei.

 

§ Reabilitarea si extinderea reţele de canalizare a apelor menajare, precum şi construcţia unei staţii de epurare;

 

§ Amenajarea sistemelor de canalizare a apelor pluviale

§ Introducerea sistemului centralizat de apa si canalizare in satul Toparcea

 

§ Imbunatatirea sistemului de iluminat public in Ocna Sibiului si satul apartinator

 

§ Introducerea sistemului centralizat de distributie a gazelor naturale in satul Toparcea

 

 

§ Amenajarea in parcul balnear de platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere

 

 

1.Programul Operational Regional

Domeniu de interventie 2.1. – Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane- inclusiv constructia, reabilitarea soselelor de centura

Domeniul de interventie 3.1- Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate

Domeniul de interventie 3.2- Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi

echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Domeniul de Interventie 3.4 – Reabilitarea, dezvoltarea infrastructurii educationale

2.    Programul Operational Sectorial de Mediu

Axa 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata

Domeniul de interventie: Extinderea, modernizarea sistemelor de apa/ apa uzata

Axa 4: Implementarea sistemelor de adecvate de management pentru protectia naturii

Domeniul de Interventie: Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii biodiversitatii si Natura 2000

3.    Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice

Domeniu de interventie 3.2. Dezvoltarea si eficientizarea servicilor publice electronice

FEARD – Masura 322 - in zone periurbane

 

 

 

 

§ Creşterea eficienţei activităţilor agricole _ prin sustinerea transformarii fermelor de subzistenta in ferme comerciale

§ Sustinerea activitatilor de instruire a agricultorilor, schimburilor de experienţă, accesul la consultanţă, etc.

 

 

§ Sustinerea dezvoltarea şi amenajarea zonei de tip parc industrial, cu activităţi de mică industrie, nepoluante şi cu valoare adăugată ridicată.

 

Surse de finantare:

1.    Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane

Domeniu de interventie 5.2. Promovarea sustenabilitatii pe termen lung in zonele rurale in termenii dezvoltarii resurselor umane si a ocuparii fortei de munca

 

 

 

1. Organizarea unor sesiuni de formare şi informare pentru anumite grupuri de interes, în care să se explice constituirea de astfel de asociaţii, modalităţile de formare, beneficiile pentru comunitate cu consiliere juridică oferită fie de experţi locali, eventual din cadrul administraţiei publice locale, fie din afara comunităţii.

 

2. Dezvoltarea parteneriatelor publice-private între administraţia publică locală, şcoală şi mediul de afaceri pentru organizarea unor evenimente sociale şi sportive.

 

Surse de finantare:

1.    Programul Operational Sectorial Regional

Domeniu de intervetie 3.2. Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale