• Autentificare
 Căutare      
Ocna Sibiului / Strategia de dezvoltare
 
Strategia de dezvoltare a orasului Ocna Sibiului Strategia de dezvoltare a orasului Ocna Sibiului Minimize
 
Argument
 
România se află în faţa celei mai importante oportunităţi de dezvoltare, în contextul disponibilizării Instrumentelor Structurale şi al integrării crescânde într-o economie tot mai globalizată. Viitorul României este acela al unei economii dinamice, competitive şi inovative, funcţionând în structurile economice, sociale şi politice ale Uniunii Europene şi ale economiei globale.
 
Oraşul Ocna Sibiului trebuie să fie pregătit să valorifice avantajele potenţiale asociate acestor schimbări. Există provocări importante în adaptarea sistemelor economice, sociale şi instituţionale, pentru a maximiza beneficiile acestor procese şi a gestiona schimbările şi impactul inevitabil asupra populaţiei. Prin urmare, toate aspectele societăţii trebuie orientate către o creştere economică sustenabilă.
 
Viziunea noastră este ca în 2013, oraşul Ocna Sibiului să fie un centru turistic important, recunoscut pe plan naţional şi internaţional. Prin utilizarea raţională a resurselor, Ocna Sibiului va deveni un obiectiv turistic cunoscut pentru efectele curative ale  lacurilor sărate, diversitatea şi calitatea serviciilor oferite,  infrastructură edilitară şi sociala modernă.
 
     ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
 
I. DESCRIERE GENERALĂ
 
1.1.        Localizare
 
            Oraşul Ocna Sibiului este amplasat în Podişul Transilvaniei. Aparţine din punct de vederea administrativ judeţului Sibiu şi este situat în NV municipiului Sibiu – reşedinţa de judeţ – la o distanţă de 17 km de acesta.
Aflata la distante mici fata de centrele urbane din jur- Sibiu (17 km), Cisnadie (31 km), Copsa Mica (33 km), Medias (45 km) - precum si în apropierea trecatorii transcarpatice Turnu Rosu de pe Valea Oltului (35 km) si a vaii Târnavei Mari (33 km), Ocna Sibiului, statiune balneoclimaterica permanenta, este cautata - mai cu seama în sezonul de vara - de turisti veniti sa se bucure de soarele, aerul si apele sarate de aici. Statiunea ofera posibilitati pentru baie, plaja, tratament balnear.
 Comunele cu care se învecinează oraşul Ocna Sibiului sunt: în nord Loamneş, în nord-est Slimnic, în vest Luduş şi Apold, la sud Sălişte şi Şura Mică iar la est Şura Mare. Pe o mică porţiune în partea de sud-est este Municipiul Sibiu.
             Satul TOPÂRCEA apartine din punct de vedere administrativ orasului Ocna Sibiului. Localitatea este situata la 9 km de centrul orasului.
 
1.2.        Suprafaţă şi relief
 
      Suprafaţa totală a orasului Ocna Sibiului este de 8521 ha, din care suprafaţa agricolă este de 6389 ha, ce reprezintă 75% din suprafaţa totală .
      Suprafaţa ocupată de păduri este de 1185 ha, adică 13% din suprafaţa totală.
            Suprafaţa locuită este de 296 ha adică 12% din suprafaţa totală.
      Oraşul Ocna Sibiului se află în nordul depresiunii Sibiului şi la capătul sudic al culoarului lărgit al râului Visa, cu o terasă de 200-300 m în constanţă de dealuri cu   altitudinea 450 - 600m.
      Dealurile sunt alcătuite din roci sedimentare (argile, nisipuri), au profile domoale tăiate de văi scurte şi adânci luând forme de platouri slab ondulate. În ceea ce priveşte pânza freatică aceasta se află la mică adâncime, aproximativ 6m .
      Un element interesant în morfologia zonei îl constituie marea dolină în care sunt situate localitatea şi lacurile. Are margini abrupte, cu aspect de cuşete atacate de torenţi şi alunecări de teren.
În interiorul ei s-au produs procese de carstificare datorită apelor care au dizolvat sarea, determinând un relief haotic.
În nord dolina este tăiată de valea râului Visa, orientată sud-est, care izvorăşte din apropierea localităţii şi se varsă în Târnava Mare la Copşa Mică.
Valea este asimetrică având versantul stâng (N) abrupt, cu aspect de cuşetă iar cel drept (S) mult mai domol, unde sunt amplasate construcţii.
În zona Ocna Sibiului pot fi observate şi alte aspecte de microrelief, alunecări de teren vechi şi noi, solifluxiuni, ravene, torenţi precum şi agroterase antropice amenajate pe versanţii dealurilor din care unele, după părerea specialiştilor, ar data de pe vremea dacilor.
Un loc important în stratigrafia şi tectonica zonei îl are sarea care încadrează localitatea în zona cutelor diapire a Transilvaniei.
Sarea este de vârstă tortoniană depusă cu circa 30 milioane de ani în urmă, deasupra tufului de Dej. Depozitele de sare s-au format atunci când au existat concomitent toate condiţiile: de ariditate – care a asigurat evaporarea şi concentrarea sării din ape – mişcările de ridicare şi coborâre a scoarţei terestre prin care se realizau legături intermitente între lagune şi mare. Starea de subsidienţă a fundului lagunelor a permis acumularea sării în pachete groase. Sarea, după depunere, a fost acoperită de roci sedimentare mai noi: argile, nisipuri, pietrişuri. Astfel s-a format masivul de sare de la Ocna Sibiului de care sunt legate genetic lacurile sărate. Are o formă ovală, orientată N-S, cu lungimea de 1.300 m, lăţimea de 600 m şi grosimea de cca. 600 m.
 
1.3.        Reţeaua hidrografică
 
      Sub aspect hidrografic oraşul Ocna Sibiului se află în bazinul hidrografic al râului Visa, afluent al Târnavei Mari. Visa izvorăşte din apropierea localităţii şi se varsă în Târnava Mare la Copşa Mică. Prin bazinul său de 555 kmp, lungimea cursului de 42 km şi debitul mediu multianual de 14 l/s este un râu mic. Are un curs meandrat şi în mare parte mlăştinos. După ce părăseşte localitatea, prin est, pe valea sa sunt amenajate heleştee pentru creşterea peştelui.
      Elementul hidrologic cel mai important îl constituie lacurile sărate care au jucat un rol important în apariţia şi dezvoltarea localităţii. Cele 52 lacuri antroposaline şi castrosaline au o suprafaţă totală de 35.741 mp cu un volum de apă acumulată de 265.699 mc. Suprafaţa totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiind zonă protejată . Din această zonă face parte şi “Lacul Fără Fund” , care este declarat monument al naturii. Ca geneză lacurile sunt legate de masivul de sare de aici. Acestea sunt formate în urma culoarelor excavate de om şi apoi prăbuşite în actualul acoperământ al masivului de sare atacat de apele dulci şi freatice.
Salinitatea dată de clorura de sodiu (Na Cl) creşte de la suprafaţă, unde exista un aport de apă dulce de ploaie şi din scurgere superficială, spre adâncime, unde devine maximă la contactul cu masivul de sare (320 g/l).
Stratificaţia termică a apei (heliotermia) se produce în lacurile care au la suprafaţă un strat de apă mai puţin sărat. Temperatura apei creşte până la 1,5-2,5 m, unde apa are o concentraţie mare în săruri (200-300 g/l), orizontul cu temperatură maximă (30-35° C) acumulând căldura solară datorită diferenţei de salinitate faţă de stratul superior. Sub acest strat temperatura scade spre adâncime, devenind constantă. Amestecul apei prin balneaţie duce la dispariţia fenomenului de heliotermie.
 
1.4.        Clima
 
      Oraşul Ocna Sibiului se încădrează într-o zonă cu climat submontan ori climat de dealuri joase. Zona este ferită de curenţii de aer rece dinspre munţi şi de vânturi (calmul atmosferic este de 200 zile/an) determinând un tipoclimat cu nuanţe stepice.
      Regiunea este bine însorită, având o valoare medie diurnă a radiaţiei solare de 600 cal/mp, iar radiaţia globală atinge valori medii anuale de 110 – 115 Kcal/cmp.
      Temperatura medie anuală este de + 8,8o C.
      Numărul de zile cu temperaturi de peste 0o C este de 295 iar al zilelor cu temperaturi de peste 10o C ajunge la 179.
      Numărul zilelor de vară cu temperaturi în jur de + 25oC atinge cifra de 50 iar cel al zilelor tropicale cu temperaturi de peste + 30oC, în jur de 10.
      Durata de strălucire a soarelui se ridică la cca. 2.000 ore/an.
      Precipitaţiile medii anuale ating 638 mm, distribuite neuniform în timpul unui an. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai – august.
      Atmosfera este în general liniştită, vânturile cele mai frecvente bat din direcţiile NV şi VS. Lipsesc vânturile puternice. Fenomenul de ceaţă se produce frecvent toamna şi primăvara.
      Din analiza elementelor climatice rezultă că Ocna Sibiului se află într-un climat de dealuri, cu particularităţi microclimatice de adăpost.
 
1.5.        Repere istorice
 
Originea localităţii Ocna Sibiului se pierde în negura timpului. Zăcămintele de sare şi cadrul natural au facilitat apariţia aşezărilor umane chiar din timpurile preistorice. Mărturie stau topoarele de piatră găsite pe raza localităţii ce datează din paleoliticul mijlociu (cca. 100.000 - 40.000 Î.Hr.).
      Localitatea Ocna Sibiului a fost atestată documentar în anul 1263 sub denumirea de Tera-Wyz. În feudalism aşezarea îşi împleteşte istoria cu extracţia sării ceea ce a făcut să aibă o condiţie juridică specială. Regele Ştefan al V-lea (1260 – 1272) le acordă tăietorilor de sare privilegii şi drepturi juridice în urma comerţului cu sare, în 1346 localitatea fiind declarată târg.
      Populaţia este formată din români şi germani (în urma colonizării) iar în secolul al XIV-lea au fost colonizaţi şi ungurii ca meşteşugari : olari, tăbăcari, cizmari, cojocari, cărăuşi de sare.
      Începând cu a doua jumătate a secolului XIX-lea s-au întreprins acţiuni pentru organizarea staţiuni. S-au făcut analize chimice ale apei, s-au construit pavilioane pentru odihnă. În 1846 a avut loc deschiderea oficială a băilor reci iar în 1859 a celor calde.
      Între 1858 – 1862 s-a construit şoseaua de legătură cu Sibiul. Între 1869 – 1871 s-a construit calea ferată Sibiu – Copşa Mică iar în anul 1885 s-a construit halta Băile Ocna Sibiului şi s-a amenajat parcul din jurul ei.
În anul 1906 a început construirea Pavilionului Central şi a Stabilimentului pentru băi calde care au fost finalizate în anul 1909.
Industria a apărut în anul 1926 prin înfiinţarea Fabricii de Cuţite, dezvoltată în continuare.
Din 1927 Ministerul Sănătăţii a stabilit la Ocna Sibiului un sanatoriu cu caracter sezonier (mai – septembrie). Din anul 1948 sanatoriul are caracter permanent.
În anul 1968 staţiunea a fost declarată oraş în cadrul judeţului Sibiu. Până în anul 1989 staţiunea dispunea de un complex balnear cu o capacitate de circa 500 locuri de cazare în sistem organizat şi particular. Numărul vizitatorilor , atât în regim de tratament cât şi de agrement, a fost de circa 400.000 persoane în sezonul estival. Între 1989 şi 2000, datorită schimbărilor care au avut loc în România, funcţiunea turistico-balneară a localităţii a cunoscut un declin accentuat. Începând cu anul 2000 au început o serie de investiţii private prin care s-au reabilitat şi modernizat vechile clădiri balneare şi turistice şi de asemenea s-au construit noi facilităţi de cazare şi agrement astfel încât în prezent localitatea tinde să redevină un important centru turistic şi de tratament.
 
1.6.        Istoricul exploatarii sarii
 
Sarea a fost exploatată în teritoriu cu trei mii de ani înaintea erei noastre iar masivul de sare din zona Ocna Sibiului, se apreciază a se întinde pe o suprafaţă de 78 hectare şi o adâncime medie de 600 m. Suprafaţa sării depăşeşte calea ferată spre vest iar în unele terenuri arabile se află chiar la suprafaţă. La începutul exploatării, omul preistoric extrăgea sarea de la suprafaţă, dovadă fiind adânciturile din scoarţa terestră.
În timpul expansiunii romanilor, aceştia au exploatat şi valorificat sarea ce era extrasă cu un specific propriu, extragere ce se făcea primitiv cu ajutorul pieilor de bivol. Zăcămintele de sare din acele vremuri erau bine păzite. Sarea din adâncuri forma, cu timpul, goluri adânci sub formă de clopot. Transportul sării se făcea prin tractarea căruţelor de către animale, de la gura minei spre: dealul Ricoteci, satul Rusciori, satul Amnaş spre localităţi ca: Sebeş-Alba, Alba-Iulia, şi spre zone dinspre Mureş, Tisa, Dunăre, chiar şi până în inima Europei. Pentru uşurarea transportului s-a amenajat Calea Romanilor a cărei existenţă se observă şi astăzi, iar de la Alba-Iulia, în continuare pe Mureş extracţiile de sare erau încărcate pe diverse ambarcaţiuni şi poduri de lemn.
Romanii au construit un castru, adăpost al unei unităţi de pază, ale cărei ruine se găsesc pe dealul Sf. Gheorghe, vecin cu parcul băilor. Acesta este de forma unui dreptunghi cu câte un turn cilindric în cele patru colţuri. În acest loc a fost descoperită o pivniţă, în care s-au găsit vase de ceramică şi monede romane, piese ce au fost ridicate de către preotul romano-catolic Bekk Endrei. Pe ruinele castrului, care într-o anumită perioadă servea ca depozit de sare, s-a ridicat un schit catolic căruia localnicii îi spuneau Schitul din Dealul Papistaşilor.
Ultima mină de sare, în exploatare pe o durată de 1025 ani şi-a început existenţa în anul 906 şi a fost închisă în anul 1931.
Extracţia sării a fost îmbunătăţită tehnologic de-a lungul timpului şi astfel s-a mărit productivitatea. Un scripete acţionat de patru cai ridica simultan un vagonet încărcat şi cobora altul gol. Magazia era amplasată aproape de gura de ridicare, vagonetul fiind apoi împins pe şine de fier şi aruncat prin răsturnare în magazia care avea, pe toată întinderea peretelui sudic, uşi de descărcare.
Mina avea forma unei catedrale uriaşe şi era dotată cu un al 3-lea puţ (de coborâre a minerilor), iar în interior avea o cale ferată pentru vagonetele încărcate şi împinse de mineri.
Legătura fonică între cărăuşii de sus ce mânau caii şi minerii ce efectuau munca în subteran de făcea printr-o deschizătură în peretele minei, aşezată în bolta acesteia, cu ieşire în puţul de circulaţie a vagonetului. Această cuşcă avea un puţ de ieşire la suprafaţa solului căptuşit cu bârne de stejar asemenea celorlalte puţuri. Intrarea în cuşcă se făcea printr-un tunel, de înălţimea unui om, ce penetra dealul din pârâul sărat până la gura minei.
 
1.7.        Resurse naturale
 
a)    Resurse ale solului
 
               Din suprafaţa totală a localitatii de 8521 ha, ponderea cea mai mare o deţin suprafeţele agricole cu 6389 ha (75%), 1185 ha (13%) pădurile şi alte terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, şi 12% terenuri neagricole şi terenuri cu alte categorii de folosinţă.
 
                  Reţeaua hidrografică este o altă resursă importantă a localitatii Ocna Sibiului. Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de 15 lacuri ce însumează o suprafaţa hidrologică de 35.700 mp  şi un volum de 265.700 mc. Salinitatea creşte de la luciul apei înspre fundul lacului, cota maximă (320 g/l) fiind atinsă la contactul cu masivul de sare.
       Cristalul de sare, atât de banal din anumite privinţe (formă, culoare, formulă chimică, etc.), uimeşte, în continuare, pe lângă efectul organoleptic specific, prin proprietăţile curative pe care le posedă. Suprafaţa totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiind zonă protejată . Din această zonă face parte şi Lacul Fără Fund , care este declarat monument al naturii.
      Cele 15 lacuri cu calitati curative. Apele si namolul sunt folosite in tratamente reumatice, neuromotorice si ginecologice.
Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai solicitata, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii ofera:
-Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor
-Apa minerala a izvorului Horea
-Namolul sapropelic usor mineralizat
-Topoclimatul sedativ de dealuri
 
 
b) Resurse ale subsolului
 
Pe teritoriul localitatii Ocna Sibiului exista importante zacaminte de sare. Prelucrarea sarii a constituit o traditie veche pe aceste meleaguri iar ultima mina de sare activa s-a inchis in 1931.
Lacurile naturale formate pe locul salinelor abandonate au constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea localitatii ca o importanta statiune balneo-climaterica.
 
1.8.        Rezervatii naturale
 
Rezervaţia geologică naturală “Lacul fără Fund
 
Monument al naturii (str. Gării), situat la liziera parcului haltei C.F.R., lacul îşi are originea într-o salină abandonată în anul 1775, datorită impurităţii sării şi, probabil, infiltraţiilor de apă. Alimentarea cu apă a lacului este făcută de un mic pârâu, care adună apele din precipitaţii şi apele unor izvoare mai mici şi superficiale; surplusul de apă se deversează în râul Visa. Datorită fenomenului de heliotermie foarte evident, Lacul fără Fund a fost declarat monument al naturii, cu toate că nu diferă prea mult de celelalte lacuri sărate similare de la Ocna Sibiului. Apa sa este intens populată cu Artemia salina şi cu alte vieţuitori eurihaline. Este împrejmuit şi poate fi folosit ca bază de cercetare ştiinţifică.
 
O rezervaţie mai puţin cunoscută este pădurea de stejari de la poalele Munţilor Cindrel, care se întinde până în apropierea Ocnei Sibiului. O bună parte a pădurii (Păduricea) a fost defrişată. Au rămas totuşi câţiva stejari ce au ajuns la vârsta de 700 de ani. Legenda locului ne spune că la umbra unuia dintre aceşti copaci uriaşi s-a ospătat Mihai Viteazul în trecerea, cu armatele sale, spre Alba Iulia. Este stejarul ce-i poartă numele, un exemplar rarisim care aşteaptă încă, de la primăria locală, să fie declarat monument al naturii, împreună cu întreaga pădure de stejari. Un singur om, fiu al satului, inginerul horticol Oniţu Roşca se luptă să salveze, să revitalizeze vegetaţia degradată a Văii Visa, o podoabă a staţiunii balneare, rezervaţia pădurii de foioase, cu precădere a stejarului, prin programul „Salvaţi stejarul”, punându-l sub ocrotirea legii.
 
1.9.        Situri arheologice
Aşezare din a doua epocă a fierului la 5 km nord de oraş;
Aşezare din epoca romană sec. II-IV d.c.; intravilan;
Aşezare din epoca romană sec. II-III d.c.; Zacamite la 5 km est de sat;
Aşezare din a doua epocă a fierului sec. VIII-IX d.c.; Recoteciu lângă băi;
Castru roman de mars; pe drumul Topârcii;
Aşezare din epoca bronzului (cultura Wietemberg); platoul Triguri lângă lac;
Aşezare din epoca neolitică; pe Faţa Vacilor;
 
 
Analizând localizarea, relieful, clima, resursele naturale – în special lacurile sărate – istoricul localităţii, se desprinde în mod firesc ideea că Ocna Sibiului are un mare potenţial turistic ce a fost exploatat în trecut şi trebuie fructificat în viitor.
 
II. INFRASTRUCTURA
 
2.1.        Infrastructura de transport
 
- Reţeaua de drumuri
 
Accesul in localitate se realizeaza din DN 7 prin drumul judetean  D.J. - 106 B. Reţeaua stradală are o lungime de 17.640 m şi cuprinde străzi asfaltate în lungime de 7.200 m , 7.380 m balastate, 1860 m cu pământ şi 780 m străzi pietruite. Majoritatea străzilor sunt amenajate cu trotuare pietonale , lăţimea străzilor fiind în medie de 8m.
Accesul in satul Toparcea se realizeaza printr-un drum balastat in lungime de 9 km.
 
-       Reţeaua de căi ferate
 
Teritoriul administrativ al oraşului Ocna Sibiului este traversat de calea ferată Sibiu – Copşa Mică, existând două staţii CFR: Ocna Sibiului şi halta Ocna Băi.
 
 
Transport aerian
 
Cel mai apropiat aeroport este situat la distanţa de 12 Km, în municipiul Sibiu, cu acces facil prin DJ 106 B – DN 7 – Aeroportul Sibiu.
 
Transportul public
 
Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeţene cu autobuze ale firmei „TRANSMIXT” Sibiu, călătorii fiind preponderent localnici şi elevi.  In sezonului estival turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun.
 
2.2. Infrastructura edilitara
 
-Sistemul de alimentare cu apa
            Alimentarea cu apă a localităţii este asigurată în sistem centralizat, sursa de apă fiind sistemul de alimentare a municipiului Sibiu, prin intermediul unei conducte cu DN - 250mm, din azbociment .
Distribuţia apei se face în sistem gravitaţional din rezervorul de acumulare de 1.300 mc, circa 95% (Tabel 1) din populaţie fiind racordată la acest sistem.
            Reţeaua de apă are o vechime de peste 35 ani, este deteriorată datorită salinităţii existente şi necesită înlocuirea ei în proporţie de 70%.
 
Tabel 1. Situaţia existentă şi prognoza modului de alimentare cu apă potabilă
 
Forma / an
Total populaţie
Populaţia racordată
% din total
2000
Reţea centralizată
4085
3881
95
Puţuri (fântâni)
4085
6 - fântâni stradale
2 - cişmele
55 - fântâni în curţi
2%
 
3%
Prognoza
2005
4200
4180
98
2010
4400
4350
98
 
Satul Toparcea nu dispune de retea centralizata de alimentare cu apa potabila.
 
Sistemul de canalizare, colectare şi tratare a apelor uzate
 
Oraşul Ocna Sibiului si localitatea Toparcea nu dispun de o reţea centralizată de canalizare şi staţie de epurare. Apa menajeră rezultată din gospodării este condusă prin rigole stradale în râul Visa . Epurarea apelor uzate din gospodarii nu se efectuează in conformitate cu normele de protecţie a mediului.
 Evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa localitatii se face prin rigole şi şanţuri de scurgere amplasate pe marginea străzilor. Descărcarea lor se face în cursul de apă Visa.
La ora actuală există studiu de fezabilitate pentru executarea canalizării şi a unei staţii de epurare proprie.
 
-Sistemul de distribuţie a gazelor naturale
 
În prezent Ocna Sibiului este racordată la sistemul naţional de distribuţie al gazelor naturale.
În oraşul Ocna Sibiului există o centrală termică de cartier care distribuie agent termic şi apă caldă menajeră la 170 apartamente. In prezent  90% din locuitori folosesc gazul metan pentru încălzire.
 
Tabel 2- Sisteme de incalzire
 
Total gospodării din care încălzite cu:
Cărbune
Lemn şi deşeuri de lemn
Gaze naturale
Termoficare
CLU
Nr.
%
Nr.
%
Nr.
%
Nr.
%
Nr.
%
1230
0
0
408
10
822
90
0
0
0
0
 
Localitatea Toparcea nu dispune de o retea centralizata de distributie a gazelor  naturale.
 
Sistemul de alimentare cu energie electrică
 
In Ocna Sibiului exista o staţie de transformare (110/20 kV/6kV). Aceasta staţie este alimentată din linia de repartiţie de 110 kV care porneşte din staţia coborâtoare Sibiu-Nord (400/220/110 kV) şi care deserveşte o serie întreagă de alte staţii de 100/220 kV (Cristian).
Din staţia Ocna Sibiului pornesc mai multe axe de tensiune destinate alimentării comunelor învecinate. Astfel, axa vestică, Loamneş-Păuca, deserveşte localităţile Mândra, Alămor, Armeni (prin intermediul unei ramificaţii), Bogatu Român, Broşteni, Presaca şi Păuca şi mai departe spre satul Ungureni; din axa Loamneş-Păuca se desprinde o ramificaţie care deserveşte localităţile Haşag şi Sădinca.
Pentru pozarea liniilor de medie tensiune se utilizează stâlpi de beton de tip CONEL.
Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV) este de tip aerian. Alimentarea ei se face din posturile de transformare racordate la reţeaua de distribuţie de medie tensiune.
Iluminatul public este realizat cu lămpi cu vapori de mercur în zonele centrale ale localitatii. Sunt utilizaţi stâlpi de beton tip CONEL destinaţi reţelei de joasă tensiune.
Starea tehnică a reţelei de alimentare cu energie electrică este acceptabilă dar necesita extindere.
 
2.3. Infrastructura educationala
 
In localitatea Ocna Sibiului există un număr de trei şcoli generale, un liceu, o gradiniţă, şi o bibliotecă publică. La cele trei şcoli, sunt înscrişi în anul şcolar 2006-2007, în total, 312 elevi. La liceu au fost  inscrisi in anul scolar 2005-2006, 35 de elevi. Liceul a fost închis în anul 2007. Grădiniţa din localitatea Ocna Sibiului are  înscrişi, în anul şcolar 2006-2007, 174 preşcolari.
În total, personalul didactic aferent unităţilor de învăţămând de pe teritoriul localitatii Ocna Sibiului este de 37 de persoane.
Starea clădirilor este corespunzatoare dar necesita echiparea cu aparatura didactica. Echiparea cu utilităţi este asigurată din reţeaua stradală.
Scolile sunt implicate intr-un parteneriat cu scoala din localitatea Sura Mica. Şcolile nu sunt implicate in parteneriate cu alte unităţi de învăţământ din străinătate.
In localitatea Toparcea exista o scoala generala in care studiaza 5 elevi si o gradintita in care sunt inscrisi 10 prescolari.
Starea cladirilor este buna dar necesita dotarea cu aparatura didactica moderna si conectarea acestora la Internet.
 
2.4. Infrastructura sanitara
 
Serviciile medicale sunt asigurate in localitatea Ocna Sibiului de patru cadre medicale. In localitate exista două dispensare medicale. Starea clădirlor este satisfăcătoare dar aparatura medicala cu care sunt dotate dispensarele este invechita.  Sunt inscrise la medici de familie un număr de 3860 de persone.
In localitatea Ocna Sibiului există două farmacii in care isi desfăşoară activitatea două cadre medicale.
Localitatea Toparcea nu dispune de dispensar medical.
Asistenţa veterinară este  asigurata de un medic veterinar. Sediul dispensarului veterinar se află in intr-o stare bună.
 
2.5. Infrastructura sociala
 
Localitatea Ocna Sibiului dispune o Casă de Cultură cu o capacitatea de 300 persoane. Starea cladirii este bună dar necesita echiparea in totalitate cu aparatura. Utilităţile se asigură din reţeaua stradală. Unul din evenimentele importante organizate de către Casa de Cultură este „Sărbătoarea Salinelor”.
In  Satul Toparcea exista  Camin Cultural, dar starea acestuia este precara.

 

 
2.6. Cultura. Lacase de cult.
 
·         Biserica reformata din Ocna Sibiului a fost atestata in 1240 si pastreaza inca multe din partile originale.
Cetatea este o biserica romanica fortificata, situata in zona centrala, reconstruita in secolul XV-lea pe locul unei si mai vechi biserici inceputa in anul 1240, ale carei lucrari au fost intrerupte la navalirea tatarilor. Zidul masiv de aparare ce inconjoara biserica s-a construit in jurul anului 1300.
Interesant este interiorul bisericii, cu bolti cu nervuri din ceramica, in sistem stelat, fresce valoroase, amvonul din piatra sculptat cu ornamente florale si sculptura, care reprezinta arborele vietii, flancat de doi lei. Este una din sculpturile romanice cele mai vechi din Transilvania. Nava centrală este acoperită cu bolţi gotice pe nervuri în reţea (sec.XVI). Biserica posedă picturi murale în stilul Renaşterii, executate de Vincentius Cibiniensis (1522).
·                    Biserica ortodoxă "Brâncoveanu de Sus" a fost iniţial o ctitorie a lui Mihai Viteazul (1600), de tip dreptunghiular şi absidă decroşată (retrasă faţă de pereţii naosului), cu decoraţii pe faţade specific munteneşti. Constantin Brâncoveanu o reface in 1701, arhitectura monumentului fiind o mărturie a relaţiilor artistice dintre Ţara Românească şi Transilvania. Edificiul a suferit o supraînăltare în sec.XIX, faţadele prezintă arcade oarbe geminate, un brâu puternic, iar sub fosta cornişă o friză de ocniţe pătrate. Picturi murale din 1723. În tabloul votiv apar figurile lui Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu.
In satul Toparcea exista o biserica ortodoxa.
 
2.7. Infrastructura de turism
 
Cunoscuta inca din antichitate ca una dintre cele mai importante exploatari de sare ale Transilvaniei si renumita prin efectele binefacatoare ale apelor sarate cantonate in vechile saline, cu o mentiune inca din 1598, cand ambasadorul lui Rudolf al II-lea pe langa Mihai Viteazul, in drum spre Constantinopol, se opreste aici pentru a face bai, Ocna Sibiului se inscrie, la nivelul judetului Sibiu, ca un punct turistic important, cu peste 200.000 vizitatori anual, favorizata fiind si de apropierea fata de municipiul Sibiu.
Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai solicitată, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii oferă:
Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor
Apa minerala a izvorului Horea
Namolul sapropelic usor mineralizat
Topoclimatul sedativ de dealuri
La Ocna Sibiului sunt 15 lacuri naturale, dintre care lacurile Brancoveanu, Lacul Rosu si Negru sunt cele mai sarate din Europa, avand o salinitate de 415 gr./litru de sare, Lacul Avram Iancu, cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania, 130 m, iar Lacul fara Fund e declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie. Microorganismele aflate in lacuri (Artemia salina)  formeaza namolul sapropelic fosil indicat pentru bolile aparatului locomotor, dar mai ales pentru tratarea reumatismului.
In anul 2002 s-au deschis 2 baze de tratament moderne, ambele cu restaurant pentru deservirea mesei si hotel, una la strandul din localitate, si alta in statiunea balneara.
·         Sectia de hidroterapie ofera bai partiale, afuziuni alternate, masaj subacval, bai partiale cu vartej pentru membrele superioare si inferioare
·         Sectia de termoterapie ofera tratamente cu namol si parafina si termo terapie contrastanta (sauna)
·         Sectia de pneumatologie unde se efectueaza pulverizatii colective
·         Sectia de mecanoterapie ofera servicii de masaj uscat si elongatii cervicale si lombare
·         Sectia de electroterapie unde se efectueaza proceduri cu curenti de joasa, medie si inalta frecventa
·         Sectia de ginecologie balneara unde se trateaza afectiuni inflamatorii subacute si cronice ale anexelor si sterilitatea prin proceduri naturale specifice
·         Sectia de kinetoterapie unde se poate efectua cultura fizica medicala pe aparatura moderna
·         Sectia de balneoterapie ofera bai pentru intregul corp sau tratamente partiale cu ape cloruro-sodice hiperconcentrate extrase de la o adancime de 15m din lacul Ocnita cu o concentratie de 267 g la litrul de apa
Fosta baza de tratament a fost renovata si transformata intr-un complex turistic cu nivel de confort de 3 stele si capacitate de 148 locuri. Denumirea complexului este „HOTEL SALINAS” si dispune de :
Baza de tratament in cladire
Sali, teren de sport
Sala conferinta
Parcare auto
Serviciile medicale in baza de tratament sunt asigurate de 20 cadre medicale.
De asemenea in Ocna Sibiului, au aparut vile precum Coralis si Luiza, hotelul Perla de pe str. Bailor. Hotelul PERLA se incadreaza la categoria 2 stele, si este dotat cu 5 camere cu paturi individuale (10 locuri) si o camera cu pat dublu. Multe familii in apropierea lacurilor si-au deschis pensiuni private.
Din anul 2001, trei campinguri stau la dispozitia turistilor, si anume: camping Ocna Sibiului, Zenove, Saline Romane. Campingul Ocna Sibiului se incadreaza la categoria 1 stea si dispune de 15 casute cu 30 locuri disponibile.
Casutele Zenove se incadreaza la categoria 1 stea si dispune de 4 casute – 8 locuri.
Campingul Ocna Sibiului dispune de 22 de casute (44 locuri) iar nivelul de confort este de 1 stea.
 Firme ca Simba, Roktogon, Karmis, Getarom, Cretescu, Forum au investit in terase care deservesc calitativ turistii pe intreaga perioada a sezonului estival.
Statiunea Ocna Sibiului dispune si de  80 locuri în satul de vacanta al elevilor. Cantina - restaurant a statiunii are o capacitate de 300 persoane pe serie.
 
Rezervatia naturala "Lacul fara fund"
Aflat intr-o zona de dealuri, lacul s-a format in locul salinei Francisc Grube, inchisa in anul 1775, prin prabusirea tavanului.
Actualmente, el are o forma ovala, cu diametre de 40 m si 50 m, si cu o suprafata care variaza intre 1.384 mp si 1.655 mp, un volum de 11.114 mc si o forma de trunchi de con, cu o adancime maxima de 34,5 m.
Salinitatea lacului este de 9 g/l, la suprafata, si creste foarte rapid odata cu adancimea: 38 g/l la 1 m, 122 g/l la 1,5 m, 203 g/l la 2 m, 320 g/l la 5,5 m.
Importanta acestui lac este legata de regimul sau chimico-termic. Temperatura apei este in functie de repartizarea concentratiilor de sare pe verticala, care creste in profunzime. Apa lacului acumuleaza caldura solara in sezonul cald si o retine partial si in sezonul rece.
La "Lacul fara fund" acest fenomen numit "heliotermie" se manifesta cel mai puternic, motiv pentru care a fost declarat arie naturala protejata, categoria IV, conform incadrarii IUCN, "rezervatie naturala".
Pentru a mentine fenomenul de heliotermie este necesar ca stratul de apa de la suprafata sa nu fie agitat.
Flora si fauna lacului sunt direct influentate de caracterele climatice si de chimismul apei. Din analizele efectuate se constata prezenta bacteriei Beggiatoa, in toate profilele ea fiind o specie halotoleranta, specifica apelor salmastre.
 
 
 
2.8. Infrastructura de comunicaţii
In prezent localitatea Ocna Sibiului este deservită de 4 centrale telefonice digitale/semiautomane.
Reţeau telefonică a localitatii este de tip aerian.
Sunt utilizaţi pentru pozare stâlpi de beton destinaţi reţelei electrice de joasă tensiune, dar mai există şi o serie de stâlpi de lemn.
 
 
III.          DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ANSAMBLU
 
Oraşul Ocna Sibiului  are o activitate economică  redusă şi puşin variată.
Terenurile agricole sunt lucrate în cea mai mare parte cu mijloace modeste. În localitate funcţionează o cameră agricolă cu 2 specialişti.
Activitatea industrială este slab reprezentată, la nivelul localităţii desfăşurându-şi activitatea doar câteva unităţi cu profil industrial (fabrică de mobilă, croitorie, tacâmuri, patiseruie).
            Pe plan industrial cea mai importantă unitate industrială este S.C. ICOS S.A., amplasată la intrare în localitate. Domeniul de activitate este confecţionarea de tacâmuri inoxidabile.
Sectorul de prestări servicii este slab reprezentat în oraş cu număr redus de angajaţi, pondere nesemnificativă în cifra de afaceri a oraşului; majoritatea fiind de reparaţii auto. Scăderea veniturilor localnicilor determină solicitarea din ce în ce mai mică a prestărilor de servicii.
Resursa naturală de bază, care constituie suportul dezvoltării economice a oraşului Ocna Sibiului, sunt complexul de lacuri sărate . Cele 52 lacuri antroposaline şi castrosaline au o suprafaţă totală de 35.741 mp cu un volum de apă acumulată de 265.699 mc. Suprafaţa totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiind zonă protejată. Prezenţa lacurilor sărate la Ocna Sibiului a dus la creşterea turismului. Acest tip de activitate are un potenţial mare de dezvoltare. Dezvoltarea localităţii din punct de vedere economic este atragerea de investitori în turism.
Din totalul de 2774 persoane apte de muncă 2718 lucrează, din care 1888 persoane în agricultură (lucrează terenurile proprietate personală). Economia localităţii este reprezentată de S.C. ICOS S.A. cu 35 angajaţi şi S.C. FASCINATIA LOCUINŢEI SRL cu peste 25 angajaţi. Restul fac naveta la Sibiu.
Numărul total de agenţi economici existenţi pe teritoriul oraşului Ocna Sibiului la data de 31.12.2001 (vezi tabelul de mai jos).
Domeniu
Nr. agenţi economici
Pondere
%
Prognoza 2005
%
Prognoza 2010
%
Total industrie
2
28
35
45
- din care :
 
 
 
 
- industrie extractivă
x
x
x
x
- industrie prelucrătoare
1
22
25
30
- ind. alimentară şi a băuturilor
x
x
x
x
- ind. textilă şi a prod. textile
x
x
x
x
- ind. de confecţii şi îmbrăcăminte
x
x
x
x
- ind. pielăriei şi încălţăminte
x
x
x
x
- ind. prelucrării lemnului
x
x
x
x
- producţia de mobilier
1
6
8
12
- ind. celulozei şi hârtiei
x
x
x
x
- edituri , poligrafie
x
x
x
x
- industrie chimică
x
x
x
x
- ind. prod. minerale , nemetalice
x
x
x
x
- ind. metalurgică
x
x
x
x
- construcţii metalice
x
x
x
x
- maşini şi echipamente
x
x
x
x
- maşini şi aparate electrice
x
x
x
x
- servicii
27
35
40
45
Din care :
 
 
 
 
- recuperări deşeuri
x
x
x
x
- energie electrică
1
27
3
3
- energie termică procesare şi distribuire
1
x
x
 
- distribuţie gaze
1
x
x
x
- distribuţie apă (alimentare apă, canalizare, epurare)
1
x
x
x
- unităţi de salubritate
1
1
2
2
Alte servicii ( atelier foto, servicii auto, service uz casnic etc)
5
x
x
x
comerţ
16
x
x
x
turism
1
1
3
5
 
 
În zonă se dezvoltă Zona industrială Ocna Sibiului ZIOS, pe o suprafaţă de circa 60 h
 ce va funcţiona în regim de parc industrial privat. Aceasta este o oportunitate majoră pantru dezvolarea oraşului prin atragerea de investitori, creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă locale şi realizarea de venituri suplimentare importante la bugetul local. 
 
 
 
IV.         POPULAŢIA, RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
 
        4.1. Populaţia
La data de 18.03.2002, populaţia totală (stabilă) a oraşului Ocna Sibiului însuma 4102 de locuitori, aflându-se într-o uşoară scadere faţa de recensământul din 1992 (4423).
Populaţia componentă este distribuită pe localităţi astfel:
Localitate
Nr. de locuitori
Ocna Sibiului
3883
Topârcea
219
(sursa INS)
 Ocna Sibiului  este  un  oraş  de  RANGUL  al  III-lea,  din categoria oraşelor mici, care trebuie să aibă următoarele caracteristici, conform legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional:
 
 
a. Populaţie
de regulă de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori
din zona de influenţă: între circa 5.000 şi 40.000 de locuitori
b. Rază de servire
circa 10 - 20 km
c. Accesul la căile de comunicaţie
acces direct la drum naţional sau judeţean, la centrul de rang superior şi legături facile cu localităţile din zona de influenţă
 
d. Funcţiuni economice
capacităţi de producţie din domeniul secundar (industrie prelucrătoare şi construcţii),  terţiar  (servicii  sociale  şi  comerciale)  şi  primar  (industrie extractivă, agricultură, piscicultură, silvicultură)
e. Nivel de dotare- echipare
 
• administraţie publică
primărie,  judecătorie,  parchet,  tribunal,  notariat,  sedii  pentru  autorităţi diferite asociaţii: judecătoreşti şi asociaţii
• educaţie
învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal
• sănătate, asistenţă
socială
spital general sau secţie- spital, maternitate, dispensar - policlinic, staţie de salvare, creşă, farmacie, cămin de bătrâni
 
• cultură
casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzee, sală de expoziţii, club etc.
•  comerţ prestări de servicii
 
magazine universale şi magazine specializate, piaţă agroalimentară
• turism
hotel de două stele cu minimum 50 de locuri
•  finanţe bănci, asigurări
sucursale sau filiale de bănci, instituţii de credit şi societăţi de  asigurare, C.E.C
 
• sport, agrement:
terenuri,  eventual  stadion mic, săli de sport, eventual pentru - competiţii locale, grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate
• protecţia mediului:
serviciu de protecţie a mediului
•  alimentare cu apă şi canalizare
reţele  de  alimentare  cu  apă,  sistem  colector  de  canalizare,  staţie  de epurare
• culte
caş de cult
• transport, comunicaţii
autogară, eventual gară, poştă, centrală telefonică
• ordine, securitate:
sedii de poliţie şi de jandarmerie
 
Legea  351 /2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional  –  Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi. Prevederile acestei legi au un caracter orientativ, iar indicatorii trebuie interpretaţi drept condiţii minimale de încadrare.
Figură 1- Distributia populatiei pe localitati
 
Densitatea populaţiei în teritoriul administrativ al oraşului Ocna Sibiului este de 49,62 locuitori/km2 (calculată pe baza suprafeţei de 8224,16 ha).
Distribuţia pe sexe, la nivelul oraşului Ocna Sibiului , la data de 2002, era de 2014 bărbaţi (49%) la 2088 femei (51%).
 
In ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă se remarcă pe ansamblu o populaţie medie tânără: 17,38% din totalul populaţiei are vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani; ponderea grupei în vârstă de muncă este de 63,09%, iar a grupei care a depăşit 60 de ani este de 19,52%.
 
Structura pe grupe de vârstă a populaţiei din oraşul Ocna Sibiului:
 
Localitatea
0-14 ani
15-59 ani
Peste 60 ani
Total
Ocna Sibiului, locuitori
713
2588
801
4102
 
Tendinţa populaţiei este de diminuare a numărului de indivizi, fenomen ingrijorător în perspectiva următorilor ani, atât din punct de vedere demografic cât şi al populaţiei în vârstă de muncă.
Pentru o buna evoluţie a localităţii ar trebui stabilizată populaţia, în următorii ani prin asigurarea cu locuri de muncă în localitate..
 
Mişcarea naturală a populaţiei în oraşul Ocna Sibiului, la nivelul anului 2005, a inregistrat un declin, sporul natural avand valoare negativă ( -18).
 
 
 
Ocna Sibiului
Date absolute
Nascuţi vii
Decedaţi total
Spor natural
Decedaţi sub un an
37
55
-18
-
 
La Recensamântul din anul 2002, in comuna Loamneş structura populaţiei dupa religie este : 3597 ortodocşi ( 87,685), 73 romano - catolici ( 1,77%), 6 greco-catolici (0,146%) , alte religii ( 10,39%).
          La nivelul oraşului  structura populaţiei după etnie in anul 2002 este următoarea: 3626 români, 404 maghiari, 60 rromi, 12 sasi, 3 evrei (Fig.2). Faţă de anul 1992 au survenit modificări în structura populaţiei după etnie, prin plecarea unui număr însemnat de etnici germani din oraşul Ocna Sibiului  în ţara de origine (sursa INS, Sibiu).
 
 
Figură 2- Structura pe etnii, in orasul Ocna Sibiului, in anul 2002
 
            4.2. Evoluţia populaţiei şi structura ocupării forţei de muncă
 
Primul recensământ oficial, cel din 1850 arăta că în localitatea Ocna Sibiului locuiau aproximativ 3.800 de persoane, valoare ce se menţine constantă până în preajma primului război mondial.
În perioada interbelică, semnificativ este recensământul din 1930 unde atât oraşul Ocna Sibiului cât şi Topârcea erau în plin avânt demografic şi majoritar cu o populaţia tânără. Atunci localitatea Ocna Sibiului avea 3.969 locuitori iar Topârcea 1.710 locuitori, în total amândouă având 5.679 cifra record din toate timpurile pentru întreg teritoriul administrativ al oraşului.
A urmat perioada comunistă afectată de urmările celui de al doilea război mondial când populaţia a continuat să scadă la 4.900 locuitori pentru cele două localităţi, până în 1966 când din cauza legii interzicerii avorturilor numărul de locuitori a început din nou sa crească la valoarea aproape de 5.100 în anii 80.
Perioada de după 1990, post revoluţionară aduce transformări în viaţa oamenilor, sărăcia, problemele sociale, legalizarea avorturilor şi creşterea deceselor fac ca populaţia oraşului să scadă mult.
Tendinţa de declin demografic a orasului, după anul 1992, se datorează mai multor factori:
  • Potenţialul economic care nu poate asigura ocuparea resurselor de muncă;
  • Plecarea populaţiei de etnie germană in ţara de origine;
Evolutia populatiei la nivelul teritoriului administrativ al orasului Ocna Sibiului a inregistrat o crestere usoara de la ultimul recensamant din 2002.
                      An
 Oras                   
2002
2003
2004
2005
Ocna Sibiului
4102
4209
4227
4228
( sursa: Institutul National de Statistica,Directia Judeteana de Statistica Sibiu)
            Populatia ocupata este in jurul cifrei de 1356 persoane, in 2005. Populatia activa la nivelul teritoriului administrativ al orasului Ocna Sibiului este de 2588 persoane. În anul 2005, numărul mediu al salariaţiilor pe ramuri ale economiei naţionale , este următorul:
Agricultură
199
Silivicultura, exploatare forestiera si economia vanatului
6
Industria extractiva
6
Industria prelucratoare
636
Energie electrica si termica, gaze si apa
35
Constructii
57
Comert
112
Hoteluri, restaurante
36
Transport
43
Posta si telecomunicatii
12
Activitati financiare, bancare si de asigurare
11
Tranzacti imobilare, inchirieri, prestari servicii
21
Administratie publica
75
Invatamant
37
Sanatate si asistenta sociala
39
Alte activitati de servicii colective, sociale si personale
29
Activitati ale personalului angajat in gospodarii pesonale
2
TOTAL
1356 pers.
(sursa INS, Directia Sibiu)
 
4.3. Fondul de locuinţe
 
Conform datelor oferite de Recensământul Naţional din 2002, in orasul Ocna Sibiului:
- numărul total de locuinţe este de 1546 ( din care 42 in proprietatea publica)
- suprafaţa locuibilă totală este de 60066 mp;
            Locuninţele existente sunt in majoritate în stare bună, procentul acestora fiind de peste 55%, restul in stare mediocră sau rea.
            Procentul de locuinţe construite din materiale durabile reprezintă peste 50% din totalul fondului construit al comunei
            Mărimea medie a lotului de casă la nivelul comunei este de circa 1500 mp.
           
4.4. Somaj
 
La nivelul orasului Ocna Sibiului exista un număr de 268 şomeri, din care 172 in cautarea unui alt loc de munca si 96 in cautarea primului loc de munca. Ponderea femeilor aflate in somaj este de 32%. (sursa INS, Sibiu).
  
 
 
V.          STRUCTURA AGRICULTURII ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
 
5.1.        Implicarea sectorului agricol în economia locală
 
Suprafaţa totala a orasului Ocna Sibiului este de 8521 ha. Fondul funciar agricol la nivelul teritorial administrat de Ocna Sibiului ocupă o suprafaţă de 6389 ha, reprezentând 75 %din suprafaţa totală.
            Modul de utilizare a terenurilor este reprezentat in tabelul urmator:
 
Utilizare
Suprafaţă ( ha)
%
Teren agricol, din care:
6389
75%
-arabil
3437
40.33
-păşuni naturale
2654
31.14
- vii şi pepiniere viticole
297.5
3.49
Teren neagricol, din care
2131.86
25%
- păduri
1185.26
13.90
- drumuri
123
1.44
- ape
268.79
3.15
-constructii
405.58
4.75
-ne-prod
149.23
1.75
TOTAL TERITORIU
8521
100%
 
 
5.2.        Producţia agricolă primară şi principalele culturi agricole
 
Producţia vegetală şi animală constituie ramurile cu dezvoltare importantă în cadrul economiei teritoriului comunal.
În cadrul producţiei vegetale sunt reprezentative suprafeţele cultivate cu cereale, plante tehnice şi legume.
 
 
Tabel.1. Suprafaţa cultivată în profil de exploatare cu principalele culturi în anul 2007:
 
Cereale pentru boabe
1250 hectare
Cartofi în total
80 hectare
Legume în total
60 hectare
 
Tabel.2. Producţie agricolă vegetală la principalele produse în anul 2007:
 
Grâu şi secară
1550 tone
Porumb
2880 tone
Cartofi
1200 tone
Legume
689 tone
 
Suprafaţa şi producţia de struguri în anul 2007:     
-Producţia de struguri în total: 175 tone
    
Numărul de pomi şi producţia de fructe în anul 2007:
Număr de pomi în total: 3787
Producţia de fructe în total: 20 tone
 
Tabel.3. Numărul animalelor la sfârşitul anului 2007:
 
Bovine
487
Porcine
812
Ovine
11628
Caprine
26
Cabaline
254
Păsări
15930
Familii de albine
356
 
Cresterea animalelor are o mare tradiţie aici în special creşterea bovinelor sau ovinelor din cele mai vechi timpuri, favorizată de calitatea şi extensiunea mare a păşunilor de aici.
Situaţia de la ultimul recensământ agricol arată că în Ocna Sibiului, numărul ovinelor era de 11628 împărţit în de turme, cel al bovinelor de 487 în scădere şi cel al porcinelor de 812. Aici ar mai fi interesant de amintit numărul de cai folosiţi în agricultură de aprope 250, de păsări de curte din gospodării 15930 şi cele 350 de familii de albine pentru cei ce se ocupă de apicultură.
Problema de aici este lipsa de utilaje si aparatura specializata în anumite domenii de creştere ale animalelor. Dacă mulţi inteprinzători particulari sau specializat în creşterea ovinelor cu rezultate bune, în celălate domenii nu există nici un fel de fermă cu producţii însemnate, producţia de bovine, porcine sau păsări de curte este răspândită în gospodăriile oamenilor fără rezultate deosebite şi doar pentru asigurarea necesarului propriu.
Dotarea cu utilaje agricole a localitatii Ocna Sibiului la nivelul anului 2007 este următoarea:
tractoare – 8 bucăţi de 45 cp
                   - 2 bucati de 46-55cp
                   - 30 bucăţi intre 56-65 cp
                    - 3 bucata peste 65 cp
pluguri pentru tractor – 40 bucăţi
semănători păioase – 13 bucăţi                                  
semănători prăşitoare – 12 bucăţi
combine recoltat cereale paioase – 4 bucati
masini pentru plantat cartofi - 3
remorci tractor – 23 bucati
care si carute – 155 bucati
instalatii pentru evcuarea dejectiilor -1 bucata
 
5.3.Structura terenurilor agricole
 
In cadrul folosinţei agricole, ponderea de peste 40% o au păşunile şi fâneţele naturale, ceea ce arată condiţii favorabile oferite de sol pentru creşterea animalelor. Terenul arabil ocupă peste 53 % din agricol. Din totalul teritoriu, terenul agricol este in pondere de 75%, faţa de cel neagricol, 25% ( Fig.3).
Teritoriul agricol se caracterizează printr-o pretabilitate ridicată pentru cultura mare şi pentru cultura plantelor tehnice (cartofi), ramuri importante în cadrul producţiei agricole. Cele 3437ha suprafaţă agricolă constituie baza unor producţii importante de porumb, grâu, orz şi orzoaică, care la nivelul situaţiei actuale se valorifică în cea mai mare parte în gospodăriile populaţiei.
Figură 3 - Utilizarea suprafetelor agricole in 2006
 
 
  
VI.          MEDIU
 
6.1 AER
Sursele de poluare ale aerului în orasul Ocna Sibiului sunt surse mobile cum ar fi circulaţia auto, în special de-a lungul arterelor mai importante.
În acest moment arderea combustibililor fosili (cărbune, produse petroliere) în surse staţionare, respectiv în unele locuinţe şi dotări edilitare, este răspunzătoare de încărcarea atmosferei cu un complex de poluanţi gazoşi şi solizi (SO2, NO, CO, CO2, cenuşa şi zgură).
Concluzia este ca poluarea atmosferei este nesemnificativă pe teritoriul adiministrativ al orasului Ocna Sibiului.
 
6.2 APA
Reţeaua hidrografică este colectată de râul Visa , afluent de stânga al Târnavei Mari. Este al doilea râu important din Depresiunea Sibiului. El izvorăşte din Dealul Chiciora Amnaşului (limita vestica a depresiunii) şi traversează partea de nord a depresiunii, în direcţia V-E pe o distanţă de 10 km, după care face un cot brusc şi se îndreaptă cu direcţia de curgere S-N până în avale de Copşa - Mică, unde confluează cu Târnava Mare.
Bazinul hidrografic al acestui râu este de 555 km² şi lungimea de 42 km, la Ocna Sibiului debitul fiind mic şi variabil. Procesul de colmatare a albiei este relativ înaintat, scurgerea apei fiind lentă, însă foarte rar la debite mari. În trecut în partea nord estică a localităţii s-au produs inundaţii ceea ce a determinat regularizarea albiei în acest sector.
În nordul localităţii, în aval, se află pârâul Râura care în dreptul satului Mândra (aproximativ 5 km de Ocna Sibiului) se varsă în Visa.
 Nivelul freatic se situează la adâncimea medie de 1,5 m, apa fiind în general nepotabilă în zona diapirului de sare, şi la 3-4 m pe terasa din amonte a aşezării, unde apa este potabilă.
Perimetrul de protecţie hidrologică, de 53 ha situat la suprafaţa masivului de sare cuprinde 14 lacuri antroposaline, situat la niveluri diferite, precum şi numeroase lacuri mici crustosaline, apărut pe cale naturală. O schiţă din 1770 precizează că pe lângă salinele aflate în exploatare, “era în acest timp încă 13 saline inundate de mulţi ani”. Salinele din această perioadă au fost săpate în masivul de sare după metoda “tip clopot” (folosită şi în Maramureş) cu unul sau două puţuri, şi au fost ameninţate adeseori cu izvoare sau erupţii de apă, fiind abandonate definitiv, datorită inundaţiilor sau spaţiului insuficient de mare dintre două ocne. Abandonarea exploatărilor de sare a avut ca urmare pătrunderea apelor de infiltraţie, dizolvarea părţii superioare a calotei şi, în special, a pragurilor care susţineau puţurile, împreună cu o parte a terenului înconjurător. Astfel pe locul fostelor exploatări s-au format cu timpul excavaţii pline cu apă, lacuri mai mici sau mai mari prezentate în evul mediu sub denumirea vetustissimae fodinae (mine foarte vechi).
Lacurile au în general suprafeţe mici, însă adâncimile sunt mari, datorită fostelor mine de tip clopot.
Salinitatea dată de clorura de sodiu (Na Cl) creşte de la suprafaţă, unde exista un aport de apă dulce de ploaie şi din scurgere superficială, spre adâncime, unde devine maximă la contactul cu masivul de sare (320 g/l).
Stratificaţia termică a apei (heliotermia) se produce în lacurile care au la suprafaţă un strat de apă mai puţin sărat. Temperatura apei creşte până la 1,5-2,5 m, unde apa are o concentraţie mare în săruri (200-300 g/l), orizontul cu temperatură maximă (30-35° C) acumulând căldura solară datorită diferenţei de salinitate faţă de stratul superior. Sub acest strat temperatura scade spre adâncime, devenind constantă. Amestecul apei prin balneaţie duce la dispariţia fenomenului de heliotermie.
 
6.3 SOL
In vecinatatea pădurii întâlnim soluri brune luvice şi luvisoluri albice. Pe măsură ce ne îndepărtăm de pădure, solurile evoluează treptat către tipurile zonale brune eumezobazice şi argiloiluviale tipice, cu diferite grade de pseudogleizare. Pe dealurile cu versanţi lini, cu microdepresiuni cu exces de umiditate din infiltraţii laterale, s-au format soluri negre de fâneaţă clinohidromorfe. Pe luncile văilor, unde apa freatică este mai aproape de suprafaţă şi pe o rocă-mamă formată din materialul aluvionar, se găsesc soluri intrazonale aluviale tipice sau gleizate, iar unde apa freatică ajunge la suprafaţă, s-au format soluri gleice. Pe versanţii cu expoziţie sudică şi cu unghiul de pantă mare se întâlnesc predominant pseudorenzine, regosoluri cu diferite graduri de eroziune, fiind suportate de materialele parentale de tip marnos. În zona diapirului de sare, pe suprafeţe restrânse, se află soluri sărăturate
 
6.4  VEGETAŢIA ŞI FAUNA
 
Este specifică regiunii de dealuri şi podişuri fiind extinsă în afara localităţii pe teritoriul administrativ. Trebuie precizat faptul că de la începutul locuirii acestor meleaguri când aproape întreaga regiune era acoperită de păduri, s-a ajuns ca în zilele noastre din cauza defrişărilor treptate de-a lungul secolelor pădurea să se restrângă doar în partea vestică unde mai ocupă doar 13% din teritoriul administrativ al oraşului.
Pe lângă vegetaţia forestieră mai există cea de păşune reprezentată de suprafeţe înierbate cu diferite tipuri de arbuşti şi arbori izolaţi .
 
Vegetaţia de păşune
Dau aspectul unui peisaj deosebit şi sunt folosite în special pentru creşterea animalelor. Vegetaţia ierboasă este reprezentată de următoarele specii: păiuşul, iarba vântului, trifoiul alb, coada şoricelului, cimbrişorul, patlagina, firuţă, rogoz, etc.
Printre întinsele păşuni se pot observa diferite tufişuri de arbuşti formate din: măceş, porumbar, păducel, alun, sănger dar şi stejari izolaţi. Acestea dau aspectul unui peisaj pitoresc în partea de nord şi vest a localităţii şi sunt folosite de către crescătorii de animale pentru păstorit.
 
Vegetaţia de pădure
Tipul de pădure prezent în Ocna Sibiului este de foioase în care se întâlnesc în mare parte stejari şi fagi dar şi alte specii prezente mai rar: gorun, gârniţă, frasini, tei, pini, molizi, ulmi, cireşul sălbatic, mărul şi părul pădureţ.
Aceasta este împărţită in mai multe unităţii : Pădurea Neagră, Pădurea Ritunda, Pădurea Stejarului şi Pădurea Răchitoasa, toate împreunate constituind domenii de exploatare forestieră, agrement în sezonul cald şi vânătoare în cel rece.
 
 Vegetaţia de luncă
Este prezentă de-a lungul Văilor Visa şi Răura. Pe prima vale de la ieşirea din cadrul localităţii în dreptul localităţii Mândra unde iazurile construite sunt înconjurate de diferite specii de plante bine adaptate la umezeala locurilor: trestie, papură, stuf, salcie, răchită, plop etc.
 
FAUNA
 
Este în mod direct legată de domeniile de vegetaţie (pădure, păşune sau lunca), ele constituie medii de viaţă în care animalele trăiesc. Astfel pentru pădurea de foioase din Ocna Sibiului specifice sunt mamifere ca: mistreţul, cerbul, căprioara, lupul, vulpea, pisica sălbatică la care se adaugă păsările ca fazanul, mierla, ciocănitoarea etc.
În arealul de păşune întâlnim diferite rozătoare cum ar fi iepurele, dar şi păsări ce vin din domeniul forestier: şoimul, cucuveaua, huhurezul, rândunelele etc.
Fauna din lungul luncilor râurilor Visa şi Râura este mai aparte, apar păsări caracteristice ca: raţele sălbatice, stârgi sau gâştele sălbatice, dar şi cea piscicolă prezentă în iazurile amenajate: crapul chinezesc, crapul oglindă, fitofagul, carasul, linul, somnul, etc.
Pe teritoriul administrativ al  orasului Ocna Sibiului este amplasata  rezervatia naturala „Lacul fara fund”. Importanta acestui lac este legata de regimul sau chimico-termic. Temperatura apei este in functie de repartizarea concentratiilor de sare pe verticala, care creste in profunzime. Apa lacului acumuleaza caldura solara in sezonul cald si o retine partial si in sezonul rece.
La "Lacul fara fund" acest fenomen numit "heliotermie" se manifesta cel mai puternic, motiv pentru care a fost declarat arie naturala protejata, categoria IV, conform incadrarii IUCN, "rezervatie naturala".
 
6.5 GESTIONAREA DESEURILOR
 
Salubrizarea stradala a orasului Ocna Sibiului este efectuata de o companie privata.   
Serviciile de salubrizare constau în:
- maturat manual strazi, transport deseuri stradale,
- întretinere curatenie
Deseurile comerciale si asimilabile acestora sunt colectate în pubele proprii de 120 l sau 240 l, a caror ridicare este efectuata în urma încheierii unui contract de salubritate cu compania de salubrizare. Ritmicitatea ridicarii este stabilita prin contract direct cu beneficiarul, în functie de cantitatea de deseuri rezultate în urma activitatilor desfasurate. Colectarea deseurilor menajere se realizeaza fara o selectie prealabila în pubele proprii în cazul locuintelor individuale si în containere de 1,1 mc sau 5 mc în ansamblurile de locuinte.
Satul Toparcea nu dispune de un sistem centralizat de colectare a deseurilor.
 
  
VII.        Analiza SWOT
 
Analiza prezentată în continuare are scopul de a pune în evidenţă elementele de sprijin pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală şi urmăreşte în general principalele domenii şi sub- domenii  de  evaluare  a  situaţiei  economice  şi  sociale  a  oraşului  Ocna Sibiului  . Având în vedere numărul mare de puncte slabe identificate, în raport cu cele tari, se poate aprecia că strategia care va fi propusă ar trebui să pună  accentul  într-o  primă  etapă,  pe  contracararea  slăbiciunilor,  înainte  de  a urmări  valorificarea  şi  maximizarea  atu-urilor.  Pe  de  altă  parte,  existenţa  unor oportunităţi  ale  mediului  extern  (programe,  interes  turistic  etc.)  poate  încuraja  o strategie pro-activă din acest punct de vedere, conducând astfel la o strategie de tip minim –          maxim, respectiv minimizare slăbiciunilor           şi         maximizarea oportunităţilor.
 
7.1. RESURSE UMANE SI SOCIALE, INVĂŢĂMÂNT, SĂNĂTATE, CULTURĂ
 
Puncte tari
Puncte slabe
Imagine şi un nume cunoscut la nivel naţional
Lipsa strategii  de promovare a oraşului
Centru urban cu servicii de interes inter-comunal
(spital, liceu, bănci, judecătorie, poştă, notariat, târg, administraţie financiară)
Oraşul nu are un aspect atractiv şi primitor
(curăţenia, întreţinerea caselor, flori, lipsa toaletelor publice în oraş)
Centru de interes comercial – organizare târg săptămânal
Lipsa unor studii de piaţă pentru valorificarea resurselor locale
 
 
Forţă de muncă cu educaţie superioară şi medie
 
Lipsa personalului calificat în agricultură si turism
Forţa de muncă existentă calificată diversificat: constructori, fierari, şoferi, mecanici, tâmplari, confecţii textile şi pielărie şi relativ tânără
 
Liceul teorectic din localitatea nu mai functioneaza
Forţă de muncă cu tendinţe de stabilitate (în sensul păstrării unui loc de muncă)
Lipsa de activităţi economice cu valoare adăugată
ridicată
Stoc de animale (bovine, ovine)
Valoarea biologica redusa a produselor agricole
Producţie semnificativă de cereale
Lipsa de informaţii pentru producătorii agricoli
 
 
Crescătorilor de animale le lipsesc cunoştinţele pentru creşterea unor animale productive
Dezvoltarea activităţilor de transport de persoane şi mărfuri (sector care a creat locuri de muncă în ultimii ani)
Lipsa unor servicii turistice: informaţii /trasee, marketing, legătura cu pensiuni /hotel (oferta de servicii de turism constă doar în cazare si hrană)
 
Creşterea numărului de vizitatori ai ansamblului de lacuri Ocna Sibiului, în ultimii ani
Standarde şi diversificare scăzute ale serviciilor de turism şi alimentaţie publică existente (categorii de clienţii, tipuri de servicii)
Număr mare de vizitatori /turişti în sezonul cald
(depăşesc capacităţile de cazare existente)
Activităţile turistice au un caracter sezonier (mai- septembrie)
Statutul juridic clar al proprietăţii private (titluri de proprietate acordate în proporţie de 100%)
Slaba relaţionare între sectoare (public, privat, cetăţeni), inexistenţa unor parteneriate public-private
Optimismul locuitorilor şi legătura puternica pe care o au cu localitatea
Lipsa unei strategii coerente de promovare a localităţii şi a zonei
Disponibilitatea administraţiei locale de a-şi îmbunătăţi performanţele manageriale
Performanţa scăzută a administraţiei publice (nu întotdeauna finalizează unele iniţiative bune)
 Existenta proiectului in curs de derulare ”Reabilitarea infrastructurii pentru cresterea
atractivitatii statiunii balneare Ocna Sibiului” in valoare de 4 milioane euro
Lipsa serviciilor de management al deşeurilor
(colectare gunoi) în satul apartinator Toparcea
 Existenta proiectului in curs de derulare „Extinderea zonei lacurilor naturale, reabilitarea parcului balnear al statiunii Ocna Sibiului” valoare 3,5 milioane euro
Deşi potenţialul pomicol este mare, nu există centre de colectare şi valorificare a fructelor
 „Modernizarea si eficientizarea Serviciului de voluntariat pentru situatii de urgenta din oradul Ocna Sibiului- proiect depus spre finantare, valoare 100.000 euro
 Decalaj între pregătirea oferită de şcoală şi cerinţele pieţei muncii, în special în meseriile din construcţii, industria uşoară, prelucrare lemn, posibilităţi reduse de practică şcolară
 Organizarea unor evenimente, de exemplu „Sarbatoarea Salinelor”
Acces limitat la oportunităţi de finanţare (informaţii, scriere proiecte, iniţiativă)
 
Mediu asociativ bine conturat (Asociaţia Valea Secaselor şi alte asociaţii şi fundaţii cu caracter cultural, civic, educaţional, umanitar sau profesional)
 
 
Spor natural negativ, populaţie în scadere
  Unitatile de invatamant se afla intr-o stare corespunzatore
Infrastructura şcolară invechită cu dotări tehnico-sanitare si aparatura didactica precare
 Existenta dispensarelor medicale
Starea şi dotarea unitatilor medicale este invechita, necorespunzatoare
 Unitatile de invatamant au teren şi sală de sport proprii
Insuficienta implicarea a scolii in parteneriate cu alte unitati de invatamant
 Existenţa unei infrastructuri culturale (Casa de cultură cu 300 locuri si Camin Cultural in Toparcea)
Lipsa fondurilor pentru reabilitarea centrelor de cultură
 Păstrarea tradiţiilor culturale datorită prezenţei în oraş a unor ansambluri folclorice, atât la Casa de Cultură cât şi în cadrul Clubului copiilor
Insuficienta susţinere a vieţii culturale de către societatea civilă şi ONG-uri
     Oportunităţi                                
Ameninţări
Finanţări pentru investiţii prin Instrumentele structurale
 Emigrarea forţei de muncă calificată în special în Italia, Grecia, Spania, Germania, Franţa
Existenţa de programe de sprijin pentru incadrarea şomerilor
 Scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei, reducerea sporului natural şi a numărului de locuitori
Bursa locurilor de muncă pentru comunităţi dezavantajate
 Schimbările frecvente şi contradictorii ale cadrului legislativ
Dezvoltarea turismului in zona  Sibiului, programul Sibiu 2007 Capitala culturala europeana
 
Diminuarea interesului tinerilor pentru cultură, artă, tradiţii, folclor
Existenţa unor programe la Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului pentru staţiunile şi zonele turistice de interes turistic naţional
Uşurinţa cu care tinerii adoptă valorile aşa-zis „occidentale” şi renunţă la cele autohtone
Dezvoltarea sistemului de asigurări de sănătate private
 
 
Statiunea Ocna Sibiului este incadrara de catre HG 299/ 2005 ca si statiune turistica de interes local
 
 
7.2    RESURSE NATURALE – POZIŢIE GEOGRAFICĂ - TURISM
 
Puncte tari
Puncte slabe
 
Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândă
Lipsa unei strategii de valorificare a resurselor naturale locale
Oraşul este situat în nordul Depresiunii Sibiului, are o suprafaţă de 8521 ha şi este străjuit de coline şi dealuri
Proprietatea agricolă (exploataţia) este fărâmiţată
6389 ha teren agricol, 1185 ha paduri
Neîntreţinerea păşunilor de către obşti, primărie, proprietari privaţi
Orasul este situat in apropiere de centrele mari urbane ale judetului
Lipsa evidentei cadastrale şi a unui sistem de informaţii geografic
Zonă cu risc redus de calamitaţi naturale
 
Lipsa unui baze de date cu operatorii in turism la centru de informare turistica
Dispune de un bazin hidrografic natural (pârâuri si salba de lacuri saline).
 
Lipsa unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională
Bioclimat sedativ relaxant, aer curat, localitatea fiind favorabilă odihnei şi recreerii
Servicii turistice nediversificate, spaţii de cazare insuficiente şi slab clasificate
Lacurile saline cu proprietati curative
Lipsa de informare a populaţiei cu privire la creditele nerambursabile pentru investiţii în turism de care ar putea beneficia
 
Ocna Sibiului este staţiune turistică de interes local (Hotărârea nr299/2005 a Guvernului României)
Starea precară a drumurilor şi străzilor către obiectivele turistice şi parcul balnear
Existenta Centrului de Informarea Turistica Ocna Sibiului
Lipsa unor locuri de agrement amenajate (spaţiu pentru promenada,  terenuri de joacă şi de practicare a sporturilor pentru copii şi tineret, săli de
Fitnes, etc)
Oportunităţi
 
Ameninţări
 
Existenta unor puncte de interes turistic în imediata vecinătate (Marginimea Sibiului, orasul Sibiu)
Lipsa unor programe zonale de dezvoltare turistică îăn care sa fie inclus si Ocna Sibiului
Zone de interes turistic de mare valoare pe o rază de 50-60 km în jurul oraşului (Sighisoara, Medias, Sebes)
 
Exploatarea neraţională a pădurilor
Fonduri structurale pentru dezvoltarea infrastucurii turistice
 
 Distrugerea naturii prin practicarea unui turism
 necontrolat


7.3. TRANSPORT, REŢELE TEHNICO-EDILITARE, ECONOMIE, MEDIU
 
Puncte tari
Puncte slabe
 
Existenta unor IMM : SC  ICOS SA, SC FASCINATIA LOCUNITEI SRL; mediu de afaceri în dezvoltare
Multi proprietari ai capacităţilor de producţie aflate în conservare nu au capacitatea de valorificare a acestora(fie prin resurse proprii, fie prin resurse atrase)
 
 
Oraşul dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa
Reţeaua de apa este învechită şi subdimensionată
 
 Infrastructură de comunicare dezvoltată: Internet, servicii de telefonie mobilă şi fixă, postă
Eficienţa redusă a serviciilor de gospodărie comunală
 
 Acces rapid la un drum european E 81
Drumurile localitatii sunt ne-întreţinute şi ne- modernizate
 
Capacitatea de cazare a turiştilor în 3 hoteluri, 3 campinguri, pensiuni
 
Drumul  de legătură cu satul  aparţinător, Toparcea,  este greu practicabil în sezonul rece
 
Poziţia oraşului pe un traseu turistic de interes naţional
Lipsa sistemului centralizat de alimentare cu  gaze naturale in localitatea Toparcea.
 
Existenţa unei structuri de protecţie civilă şi intervenţii în caz de dezastre - Serviciul public comunitar de intervenţii pentru situaţii de urgenţă
 
Lipsa unui sistem centralizat de canalizare si epurare a apei uzate.
 
Deschiderea administraţiei locale faţă de investitori
Centrul istoric al oraşului este neintreţinut şi elemente de patrimoniu parţial distruse
 
 Existenţa unei pieţe agroalimentare unde îşi desfac marfurile nu numai producătorii agricoli individuali, ci şi micii meseriaşi
Lipsa locuinţelor pentru tineri
 
 
Oraşul dispune de o retea de alimentare cu gaze naturale
Deteriorarea unor monumente şi zone cu valoare de patrimoniu (Biserica Brancoveanu de Sus)
 
Existenţa unui plan urbanistic aprobat şi transpus pe suport digital
Lipsa spaţiilor amenajate de depozitare a deşeurilor menajere şi lipsa reciclării deşeurilor
 
 
Lipsa mijloacelor de colectare a gunoiului menajer din satul aparţinător  oraşului (platforme amenajate, pubele, transport)
 
 
Interesul scăzut pentru înfiinţarea unor microferme moderne pentru creşterea bovinelor, ovinelor, caprinelor şi porcinelor
 
Oportunităţi
Ameninţări
 
 
Neimplementarea corespunzătoare a unor proiecte cu finanţare externă
 
Existenţa strategiei de dezvoltare socio-economică a judeţului Sibiu
Lipsa unei colaborari eficiente cu Consiliul Judetean Sibiu
 
Existenţa strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Sibiu
 
 
Existenta in apropiere a deponiei ecologice, la Cristian
 
 
Atragerea investitorilor care folosesc tehnologii nepoluante
 
 
Accesul la Instrumentele Structurale
 
 
Facilitarea parteneriatelor intre intreprinzătorii locali şi cei străini
 
 
Promovarea unor produse agroalimentare tradiţionale
 
         
 
7.4    RESURSE FINANCIARE
 
Puncte tari
Puncte slabe
 Facilităţi pentru investitori români şi străini (concesionare de terenuri la preţuri mici)
Colectarea parţială a impozitelor locale
 
Insuficienţa resurselor de la bugetul local şi cote reduse din redistribuiri
 
Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea cofinanţărilor şi plata studiilor de fezabilitate, asigurarea cheltuielilor neeligibile pentru implementarea unor proiecte cu finanţare europeană
Oportunităţi
Ameninţări
Existenţa unor programe guvernamentale /ale unor donatori internaţionali (agricultură, mediu, sănătate, turism, învăţământ, comunităţi defavorizate)
Lipsa unui cadru reglementat (legislativ /normativ) care să asigure mai multă flexibilitate în gestionarea bugetului local
Programe de finanţare externă (prin ambasade), ale USAID – GRASP etc.
Lipsa băncii de date urbane şi a unei evidenţe cadastrale (limite teritoriu administrativ, evidenţe intravilan - extravilan
Programele de finanţare nerambursabile ale UE
 
 
Valoarea de piaţă redusă a proprietăţii imobiliare
Programul Agenţiei pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperaţie pentru sprijinirea meşteşugurilor
 
 
  
 
VIII.     STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A ORASULUI OCNA SIBIULUI PENTRU PERIOADA 2007-2013
 
 
 Obiectiv general
 
Obiectivul strategic general al oraşului Ocna Sibiului pentru perioada 2007-2013 este de a creşte nivelul de trai al locuitorilor prin dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice astfel încât să crească semnificativ numărul de turişti prin: creşterea numărului de capacităţi de cazare şi masă pentru turişti, diversificarea ofertei turistice, reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare, sanitare, educaţionale, menţinerea unui mediu curat şi atractiv, protejarea şi valorificarea tradiţiilor şi valorilor de patrimoniu cultural.
 
Obiective strategice majore:
 
A.   CRESTEREA ATRACTIVITATII TURISTICE PRIN VALORIFICAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR NATURALE, CULTURALE ŞI UMANE
 
B.   DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE PENTRU ASUMAREA UNUI ROL PROACTIV IN DEZVOLTAREA ECONOMICA LOCALA
 
C.   MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO-EDILITARE SI SOCIALE CARE SĂ ASIGURE SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
 
D.   SPRIJINIREA AGRICULTORILOR PENTRU TRANSFORMAREA FERMELOR DE SUBZISTENTA IN FERME COMERCIALE
 
 
E.   DEZVOLTAREA STRUCTURILOR ASOCIATIVE EFICIENTE


 
DIRECŢII DE ACŢIUNE PRINCIPALE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGICE
 
A.   TURISM
B.   ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ
C.   INFRASTRUCTURĂ TEHNICO-EDILITARĂ SI SOCIALA
D.   AGRICULTURA
E.   SECTOR NON-GUVERNAMENTAL
 
8.2. Obiective specifice pe domeniile de actiune si obiectivele strategice majore preconizate a fi atinse in perioada 2007-2013
A. TURISM
 
CRESTEREA ATRACTIVITATII TURISTICE PRIN VALORIFICAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR NATURALE ŞI CULTURALE
 
 
1.Eficientizarea serviciilor turistice in scopul cresterii atractivitatii turistice a statiunii la nivel national si international
 
  • Imbunatatirea colaborarii intre operatorii in turism si atragerea lor intr-un grup de actiune care sa foloseasca oportunitatile date de resursele naturale, culturale, umane astfel încât să promoveze pe viitor turismul în zona Ocna Sibiului.
 
  • Crearea unei baze de date cu operaturii in turism pentru atragerea turiştilor în mod organizat prin  Centrul de Informarea Turistica, amplasat în centrul oraşului şi  imbunatatirea siteului  pe internet.
  • Dinamizarea fluxului turistic în zonă prinutilizarea reţelei Centrelor de Informare Turistică
 

 

 
 
2. Diversificarea ofertei turistice in vederea   valorificarii întregul potenţial al zonei
 
  • Deschiderea unui muzeu cu specific minier si balnear.
 
  • Crearea de evenimente pentru atragerea de turişti în extra-sezon: ediţia de toamnă pentru Sarbatoarea Salinelor; pachet servicii în weekend, pachet servicii in cursul saptamanii.
 
  • Crearea unor posibilităţi de petrecere a timpului liber pe vreme nefavorabilă: serate, baluri, schi fond; produse gastronomice specifice; restaurant specific si un punct comercial cu suveniruri;
 
 
  • Crearea de trasee turistice in zona Ocna Sibiului (trasee pentru biciclete, trasee pentru calarie, traseu drumetii etc.)
 
  • Elaborarea de panouri de orientare,  harti turistice, hărţi cu trasee tematice: Drumul Sarii, Calea Minerului etc.
 
 
3.     Promovarea oraşului Ocna Sibiului  şi a zonei înconjurătoare ca arie de interes turistic
 
  • Participarea la targuri, expozitii  nationale si internationale de turism
 
  • Elaborarea de brosuri, pliante pentru promovarea specificului local
 
4. Protejarea, conservarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi construit
 
  • Imbunatatirea aspectului edilitar in zona centrala a orasului (restaurarea si remodelarea plasticii fatadelor, restaurarea bisericilor)
 
  • Păstrarea arhitecturii tradiţionale
 
  • Reabilitarea parcului balnear, amenajarea in scop turistic a obiectivelor naturale (instalatii iluminat, modernizarea grupuri sanitare, creare puncte de colectare a gunoiului menajer)
 
  • Creşterea atractivităţii zonei lacurilor sarate prin  respectarea standardelor de protecţia mediului printr-un bun management al Rezervatiei naturale ”Lacul fara fund”
 
Surse de finantare:
1.    Programul Operational Regional
Axa 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Domeniul major de intervenţie 5.1 – „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe”
Domeniul major de intervenţie 5.2 – „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de
turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”
2.    Programul Operational Sectorial de Mediu
Axa Prioritară 4 – „Implementarea sistemelor de management pentru protecţia naturii”
3.    F.E.A.D.R – Masura 322 pentru investii private in zonele periurbane
 
B. ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA
 
DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE PENTRU ASUMAREA UNUI ROL PROACTIV IN DEZVOLTAREA ECONOMICA LOCALA
 
 
 
1.    Realizarea unui program de întocmire a cadastrului urban
 
2.    Realizarea unui program de planificare urbană (inclusiv implementare) în parteneriat între administraţia publică locală, sectorul privat şi sectorul neguvernamental.
 
3.    Implicarea activa a reprezentantiilor comunitatii prin coordonarea eforturilor si utilizarea tuturor oportunitatiilor si a evenimentelor desfasurate in zona pentru promovarea orasului.

 

Surse de finantare:
1.    POS Creşterea Competitivităţii Economice-
Axa Prioritara 3- Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public
2.     POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative
Axa 1 – Intarirea interventiilor de politici publice in administratie centrala,
3.    Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane
Axa 5 – Promovarea masurilor active de ocupare
Domeniu de interventie 5.2. Promovarea sustenabilitatii pe termen lung in zonele rurale in termenii dezvoltarii resurselor umane si a ocuparii fortei de munca
Axa 6 – Promovarea incluziunii sociale
Domeniu de intervetie 6.2. Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile la sistemul de educatie si pe piata muncii
 
C. INFRASTRUCTURĂ TEHNICO- EDILITARĂ  SI SOCIALĂ
MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO-EDILITARE SI SOCIALE CARE SĂ ASIGURE SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
 
1.     Echipamente publice pentru sănătate şi asistenţă socială modernizate, funcţionale şi eficiente
 
§ Echiparea dispensarului medical cu aparatuta medicala modernă şi mobilier de calitate, laboratoare şi spaţii corespunzătoare cerinţelor europene.
 
 
§ Implicarea cadrelor medicale in realizarea sisteme eficiente de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei oraşului
 
§ Sprijinirea sectorului privat şi atragerea de specialişti şi personal medical calificat.
 
2.     Echipamente pentru educaţie modernizate, funcţionale şi eficiente
 
§ Modernizarea sălilor de clasă, a atelierelor şi laboratoarelor scolilor din localitatea Ocna Sibiului si satul apartinator Toparcea
 
§ Amenjarea unei crese in cadrul gradinitei, in localitatea Ocna Sibiului
 
§ Sprijinirea dezvoltării învăţământului vocaţional şi complementar;
 
§ Identificarea şi crearea unor spaţii adecvate pentru formare continuă;
 
§ Echiparea unităţilor de învăţământ cu aparatura didactica modernă şi servicii INTERNET;
 
§ Promovarea formelor alternative de învăţământ la distanţă pentru tineri si adulti, promovarea conceptului de învâţare pe tot parcursul vietii.
 
§ Asigurarea transportului elevilor din satul Toparcea, prin achizitionarea unui microbuz care sa faca legatura intre satul Toparcea in localitatea Ocna Sibiului
Surse posibile de finantare:
 
3.     Servicii publice diversificate şi de interes pentru oraş
 
·         Atragerea în zonă a instituţiilor bancare, a firmelor de asigurări şi altor servicii pentru populaţie (în zona centrală a oraşului, în zona industriala şi în alte zone care vor fi identificate);
 
4.     Zone de agrement moderne şi atractive pentru populaţia oraşului si pentru vizitatori zonei
 
§ Amenajare parcului central  şi alte spaţii publice;
 
§ Amenajarea parcului balnear al statiunii Ocna Sibiului şi transformarea lor în zone accesibile publicului larg şi reprezentative pentru oraş;
 
§ Dezvoltarea de noi zone de agrement moderne, de mare atractivitate, echipate cu utilităţile necesare şi care să se integreze corect în peisajul şi mediul înconjurător;
 
§ Dotarea Casei de Cultura cu aparatura specifica organizarii de evenimete, festivaluri, cursuri
 
§ Reabilitarea Caminului Cultural din satul Toparcea si echiparea acestuia cu utilitati si aparatura corespunzatoarea
 
 
5.    O reţea eficientă şi modernă de căi de comunicaţie rutiere
 
§ Drumuri comunale modernizate cu prioritate în zonele cu accesibilitate dificilă şi în zonele de interes turistic;
 
§ Modernizarea drumului care leaga satul Toparcea de localitatea Ocna Sibiului
 
§ Modernizarea sistemelor de semnalizare rutieră şi monitorizare a circulaţiei în zonă;
 
 
§ Amenajarea de parcări moderne, cu precădere în zonele comerciale şi de interes turistic;
 
§ Reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor.
 
§ Realizarea unei legaturi auto (cursa regulata) intre Toparcea si Sibiu care sa asigure transportul scolarilor si a populatiei adulte.
 
6.    Utilităţi moderne care să asigure servicii de calitate populaţiei oraşului
 
·         Extinderea, reabilitarea şi modernizarea statiei de captare şi a reţelei de distribuţie a apei.
 
§ Reabilitarea si extinderea reţele de canalizare a apelor menajare, precum şi construcţia unei staţii de epurare;
 
§ Amenajarea sistemelor de canalizare a apelor pluviale
 
§ Introducerea sistemului centralizat de apa si canalizare in satul Toparcea
 
§ Imbunatatirea sistemului de iluminat public in Ocna Sibiului si satul apartinator
 
§ Introducerea sistemului centralizat de distributie a gazelor naturale in satul Toparcea
 
 
7.     Gestionare eficientă a deşeurilor pentru protecţia factorilor de mediu
 
 
§ Amenajarea in parcul balnear de platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere
 

 

 
            Surse de finantare:
1.Programul Operational Regional
Axa 2 – Imbunatatiirea infrastructurii de trasport regionale si locale
Domeniu de interventie 2.1. – Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane- inclusiv constructia, reabilitarea soselelor de centura
Axa 3- Imbunatatirea infrastructrurii sociale:
Domeniul de interventie 3.1- Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate
Domeniul de interventie 3.2- Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi
echiparea infrastructurii serviciilor sociale
Domeniul de Interventie 3.4 – Reabilitarea, dezvoltarea infrastructurii educationale
2.    Programul Operational Sectorial de Mediu
Axa 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata
Domeniul de interventie: Extinderea, modernizarea sistemelor de apa/ apa uzata
Axa 4: Implementarea sistemelor de adecvate de management pentru protectia naturii
Domeniul de Interventie: Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii biodiversitatii si Natura 2000
3.    Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
Axa- 3- Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoareale privat si public
Domeniu de interventie 3.2. Dezvoltarea si eficientizarea servicilor publice electronice
FEARD – Masura 322 - in zone periurbane
 
 
D.   AGRICULTURA
SPRIJINIREA AGRICULTORILOR PENTRU TRANSFORMAREA FERMELOR DE SUBZISTENTA IN FERME COMERCIALE SI SPRIJIN PENTRU INVESTITORI
 
 
1.    Valorificarea eficientă a materiei prime şi activităţilor tradiţionale locale
 
§ Creşterea eficienţei activităţilor agricole _ prin sustinerea transformarii fermelor de subzistenta in ferme comerciale
§ Sustinerea activitatilor de instruire a agricultorilor, schimburilor de experienţă, accesul la consultanţă, etc.
 
2.    Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor în domenii productive,
 
§ Sustinerea dezvoltarea şi amenajarea zonei de tip parc industrial, cu activităţi de mică industrie, nepoluante şi cu valoare adăugată ridicată.
 
Surse de finantare:
1.    Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane
Axa 5 – Promovarea masurilor active de ocupare
Domeniu de interventie 5.2. Promovarea sustenabilitatii pe termen lung in zonele rurale in termenii dezvoltarii resurselor umane si a ocuparii fortei de munca
 
E.   SECTORUL NON –GUVERNAMENTAL
DEZVOLTAREA STRUCTURILOR ASOCIATIVE EFICIENTE
 
 
 
1. Organizarea unor sesiuni de formare şi informare pentru anumite grupuri de interes, în care să se explice constituirea de astfel de asociaţii, modalităţile de formare, beneficiile pentru comunitate cu consiliere juridică oferită fie de experţi locali, eventual din cadrul administraţiei publice locale, fie din afara comunităţii.
 
2. Dezvoltarea parteneriatelor publice-private între administraţia publică locală, şcoală şi mediul de afaceri pentru organizarea unor evenimente sociale şi sportive.

 

 
Surse de finantare:
1.    Programul Operational Sectorial Regional
Axa 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale
Domeniu de intervetie 3.2. Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale
 
  
BIBLIOGRAFIE
-          Planul Urbanistic General
-          Anuarele Institutului Judeţean de Statistică Sibiu
-          Planul National de Dezvoltare
-          Legea  351  /2001  privind  aprobarea  Planului  de  amenajare  a  teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi
-          POS CCE
POR
POS MEDIU
POS DRU
-          POS CAPACITATE ADMINISTRATIVA
-          Situl Primariei Ocna SIBIULUI
 
P R O I E C T E
Pentru perioada 2008 - 2010
 
Nr.
crt.
Titlul proiectului
Buget
estimat
1.
Reabilitarea, modernizarea reţelei stradale în oraşul Ocna Sibiului (21 de străzi)
 
3 000 000 euro
2.
Constructia retelei de canalizare a apelor menajare, precum şi construcţia unei staţii de epurare;
1.500.000 euro
2.
Construcţie sală de sport polivalentă în oraşul Ocna Sibiului
 
500 000 euro
3.
Reabilitare, modernizare, conservare lacaş de cult
(Parohia ortodoxă)
 
600 000 euro
4.
Reabilitare, modernizare, conservare lacaş de cult
(Parohia romano-catolică)
 
600 000 euro
5.
Reabilitare, modernizare, conservare lacaş de cult
(Parohia reformată)
 
600 000 euro
6.
Amenajarea parcului balnear din oraşul Ocna Sibiului
 
800 000 euro
7.
Modernizarea, amenajarea şi extinderea salinelor exterioare (lacurilor exterioare) din staţiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului
 
2 200 000 euro
8.
Înfiinţarea muzeului de istorie şi etnografie al oraşului Ocna Sibiului
 
200 000 euro
9.
Crearea unei baze de agrement pentru turişti
 
1 400 000 euro